Bazilica romană veche de 2000 de ani descoperită la Fano, prima clădire atribuită cu certitudine arhitectului Vitruviu

Ruinele unei bazilici vechi de aproximativ 2000 de ani au fost descoperite în centrul oraşului Fano, în Italia, iar cercetarea lor dezvăluie o legătură remarcabilă cu unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai Romei antice, Vitruviu.

Structura a ieşit la iveală în timpul lucrărilor de reamenajare din Piazza Andrea Costa, în inima oraşului Fano. Are formă dreptunghiulară şi este delimitată de opt coloane pe latura lungă şi câte patru pe cele două laturi scurte. Măsurătorile realizate la faţa locului arată că fiecare coloană are un diametru de aproape 152 cm şi o înălţime probabilă de aproximativ 15 metri. Dispunerea şi dimensiunile coloanelor reproduc cu acurateţe modelul unei bazilici descrise de Vitruviu în Cartea a V-a a tratatului său principal, "De Architectura" (sec. I î.e.n.).

În această lucrare, arhitectul menţionează o clădire pe care a „realizat-o în colonia din Fano”, apoi detaliază dimensiunile unor elemente precum porticurile, cu o lăţime de 6 metri, şi înălţimea coloanelor, de 15 metri. Sistemul structural pe care îl descrie pentru coloane – cu pilaştri şi suporturi de colţ – se potriveşte perfect cu ceea ce a fost descoperit la Fano. Folosind indicaţiile precise ale lui Vitruviu, arheologii au reuşit să identifice şi a cincea coloană de colţ a bazilicii, fapt care a permis stabilirea orientării întregii structuri.

Deşi textele lui Vitruviu s-au păstrat până astăzi, până acum nu existau probe materiale certe ale clădirilor proiectate de el. Descoperirea de la Fano reprezintă astfel prima atribuire clară a unei construcţii direct arhitectului. Un prim indiciu al existenţei acestei clădiri a apărut în 2022, când o săpătură efectuată în apropierea străzii Via Vitruvio a scos la suprafaţă ziduri şi pavaje realizate din marmură preţioasă, sugerând prezenţa în zonă a unei structuri publice deosebit de valoroase şi de înaltă calitate.

„După secole de aşteptare şi studiu, ceea ce mult timp a fost transmis doar prin cuvântul scris s-a transformat într-o realitate concretă, tangibilă şi care poate fi împărtăşită”, a declarat primarul oraşului Fano, Luca Serfilippi, în cadrul aceleiaşi conferinţe, subliniind impactul descoperirii asupra comunităţii.

Arhitect şi inginer activ în secolul I î.Hr., Vitruviu a formulat principii de proiectare care au influenţat decisiv modul în care au fost concepute numeroase construcţii ale lumii romane. Despre viaţa lui se cunosc puţine detalii. Totuşi, lucrarea sa "De Architectura" a jucat un rol esenţial în definirea filosofiei sale arhitecturale, bazate pe frumuseţe, utilitate şi rezistenţă. În acelaşi timp, tratatul îi ilustrează vastele cunoştinţe în domenii variate, de la fizică şi mecanică până la muzică. Cele 10 cărţi care compun opera lui Vitruviu reprezintă singurul text de arhitectură din Antichitatea clasică ajuns până în prezent.

Scrierile sale au exercitat o influenţă puternică asupra arhitecţilor şi gânditorilor Renaşterii. Figuri precum Mariano di Jacopo şi Francesco di Giorgio Martini şi-au redactat propriile tratate inspirându-se din principiile vitruviene. Cel mai cunoscut „discipol” al său este însă Leonardo da Vinci, care a realizat celebra reprezentare "Omul vitruvian" (c. 1490), bazată pe Cartea a III-a din "De Architectura", unde Vitruviu analizează cu minuţiozitate proporţiile ideale ale corpului uman.

Identificarea acestei clădiri reale proiectate de Vitruviu aduce o contribuţie importantă la înţelegerea figurii sale, considerat adesea „părintele arhitecturii”. În acelaşi timp, schimbă şi modul în care este spusă istoria oraşului Fano, care îşi poate revendica acum un monument direct legat de unul dintre marii teoreticieni ai Antichităţii.

Potrivit Ministerului italian al Culturii, sunt în desfăşurare discuţii pentru obţinerea statutului de sit protejat de UNESCO, iar specialiştii lucrează la planuri tehnice pentru conservarea şi protejarea acestor ruine fragile. Descoperirea, a subliniat Pessina, este „de o importanţă extraordinară, nu numai pentru comunitatea ştiinţifică, ci şi pentru că deschide perspective noi şi concrete asupra patrimoniului arheologic al oraşului Fano... De astăzi, Fano are încă un instrument pentru a-şi povesti istoria lumii întregi”.