00:24:42 14.08.2025
Stiri

Anularea alegerilor prezidențiale din România, criticată pentru restrângerea libertății politice; acțiunile Rusiei pe rețelele sociale, disputate în raportul SUA

Actualitate 13.08.2025 10:13 Vizualizări501
Anularea alegerilor prezidențiale din România, criticată pentru restrângerea libertății politice; acțiunile Rusiei pe rețelele sociale, disputate în raportul SUA

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului în România în 2024 menționează anularea alegerilor prezidenţiale ca o „restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică”. În plus, raportează o acțiune de propagandă rusească pe reţelele sociale, deși observatori independenţi sugerează că este vorba de o acţiune electorală organică a unui partid românesc. Alte probleme semnificative includ dificultățile din domeniul protecţiei drepturilor lucrătorilor, drepturilor copiilor și o creștere a cazurilor de antisemitism.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, invocând nereguli substanţiale care au afectat corectitudinea scrutinului. Decizia a fost criticată intens, fiind văzută ca o ingerinţă politică în alegeri, fără precedent în ceea ce privește natura și severitatea ei, se menţionează în raport.

Decizia Curţii a susținut că s-a exercitat o influenţă nedreaptă prin intermediul unei campanii de informare a Rusiei pe reţelele sociale. Totuși, observatori independenţi afirmă că campania a fost o activitate electorală românească. Raportul indică și restricţionarea libertăţii de exprimare şi creşterea violenţei sau ameninţărilor motivate de antisemitism.

LIBERTATEA PRESEI

Constituţia protejează libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă, dar lacunele în transparenţa proprietăţii și finanţarea netransparentă de către partidele politice sunt remarcate. Uneori, accesul limitat la informaţii publice constrânge libertatea de exprimare a presei. Reporterii și ONG-urile au fost nevoite să acționeze în justiţie pentru a obţine informații publice, iar unii au fost hărțuiți sau ameninţaţi.

La 18 iulie, DIICOT Caraş-Severin a emis o ordonanţă impunând jurnaliştilor de la RISE Project să-şi dezvăluie sursele. Aceştia refuzând, considerând că protecţia surselor media este un privilegiu legal. Ordonanţa a fost anulată ulterior de DIICOT.

O activistă civică, Angi Şerban, a fost reţinută după o postare pe Facebook considerată incitare.

DREPTURILE ANGAJAŢILOR

În domeniul dreptului muncii, companiile evită reprezentarea sindicală prin crearea de entităţi legale separate. Dificultatea probării concedierilor abuzive pentru activităţi sindicale este un alt subiect al raportului. Plângerile pentru ore suplimentare excesive sunt rare, chiar dacă ar putea duce la amenzi pentru angajatori, iar aplicarea legii salariale este deficitară.

Inspectoratul Muncii, în colaborare cu ANAF, a desfășurat operaţiuni comune de control axate pe sectoarele predispuse la subraportarea muncii. Totuși, prioritizarea plăţii impozitelor a prevalat asupra drepturilor angajaţilor.

DETENŢIE ŞI SECURITATEA PERSOANEI

Comisarul Consiliului Europei notează lipsa garanţiilor suficiente în tratamentul psihiatric obligatoriu şi detenţia persoanelor cu probleme mintale. Cu toate că tortura e interzisă prin lege, au existat rapoarte izolate de forţă excesivă de către funcţionari publici.

Forţa excesivă asupra romilor de către poliţie rămâne o problemă, cu cazuri documentate de abuzuri drastice.

PROTECŢIA COPIILOR

Autoritățile nu aplică eficient legea privind munca copiilor, iar sancţiunile sunt insuficient implementate. Munca copiilor este larg răspândită în comunităţile rome urbana. În privinţa căsătoriei, chiar şi în cazurile ilegale, legea nu este strict aplicată, căsătoriile în rândul minorităților rome fiind considerate frecvente.

ANTISEMITISM

Populaţia evreiască este raportată la aproximativ 7.000 de persoane. Incidentele antisemitismului, inclusiv vandalizarea lăcașurilor de cult și discursurile antisemite sunt frecvente, iar personalităţi proeminente din Parlament au fost implicate în distribuirea unor opinii rasiste.

În aprilie, CEDO a emis o hotărâre criticând guvernul pentru anularea unor condamnări istorice legate de Holocaust. Această decizie a stârnit controverse în privinţa responsabilităţilor pentru crimele de război.

Stiri relevante
Top stiri

Sondaj
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare în R. Moldova, pentru cine ați vota?
Prietenii noștri

Ziarul Național 2013-2025. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate Termeni și condiții News widget RSS Contacte