ANALIZĂ // O altă întâlnire cu Putin prezintă un RISC semnificativ pentru Trump. Semnale periculoase pentru Ucraina și aliații europeni

Președinte american Donald Trump joacă din nou cartea negocierii directe cu Vladimir Putin, anunțând o posibilă întâlnire cu liderul de la Kremlin, în ciuda eșecului precedentului summit din Alaska. O mișcare riscantă, spun analiștii, care l-ar putea poziționa pe Putin în rolul celui care „controlează situația” și i-ar putea permite să câștige timp într-un moment în care Ucraina cere arme, iar Europa caută fermitate.

După o convorbire telefonică de peste două ore cu Putin, desfășurată joi, 16 octombrie, Trump a lăsat de înțeles că o nouă întâlnire este „în lucru”. A descris apelul drept „constructiv” și a reluat promisiunea că poate pune capăt războiului „într-o zi”, deși anterior a evitat să explice cum anume. Anunțul vine pe fondul nemulțumirilor tot mai vizibile ale liderului de la Casa Albă față de lentoarea cu care Putin răspunde la inițiativele de încetare a focului.

Cealaltă parte a ecuației se joacă însă cu Kievul. Vineri, Trump urmează să se întâlnească și cu președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unei schimbări de atitudine față de liderul ucrainean. De la tensiunile vizibile din perioada 2017–2020, când Trump și Zelenski au avut inclusiv o confruntare în Biroul Oval, președintele american pare acum mai dispus la dialog. Dar asta nu înseamnă garanții clare.

Declarațiile ambigue ale lui Trump din ultimele ore — inclusiv cele legate de rachetele Tomahawk și de noile sancțiuni împotriva Rusiei — au alimentat neliniștea la Kiev. „Și noi avem nevoie de Tomahawk. Așa că nu știu ce putem face în această privință”, a spus Trump, lăsând impresia că armamentul cerut de Ucraina ar putea rămâne pe teritoriul american.

În privința pachetului de sancțiuni propus în Senat, președintele SUA a declarat că „momentul nu e ideal”, dar că totuși „ar putea fi impus în una-două săptămâni”. O formulare care lasă loc de interpretări și amânări.

Potrivit Bloomberg, Ucraina și Rusia încearcă ambele să profite de capitalul de imagine câștigat de Trump în Orientul Mijlociu, după acordul intermediat între Hamas și Israel. Dar fiecare urmărește alt scop. Zelenski speră că dezamăgirea lui Trump față de Putin se va transforma într-o presiune concretă asupra Rusiei, în timp ce Kremlinul mizează pe întârzieri în livrarea armelor și pe slăbirea unității transatlantice.

Un aspect care a stârnit reacții în cancelariile europene este locul ales pentru viitorul summit: Budapesta. Ungaria, condusă de Viktor Orbán — un aliat politic vocal al lui Trump și singurul lider UE deschis pro-rus după 2022 — ar putea fi percepută ca o gazdă convenabilă pentru Putin, dar ostilă intereselor Kievului și valorilor euroatlantice. Orbán a confirmat pe platforma X (fostul Twitter) că pregătirile sunt în desfășurare și că „Ungaria este o insulă a păcii”.

Pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Washington și Moscova, alegerea unei capitale europene unde liderul rus este primit cu brațele deschise nu este întâmplătoare. Viktor Orbán a blocat sancțiunile UE, a refuzat să trimită arme Ucrainei și a semnat un acord pe termen lung pentru livrări de gaze cu Gazprom.

O nouă rundă de negocieri fără un plan clar riscă să-l ajute pe Putin mai mult decât pe Trump

În acest context, analiștii avertizează că o nouă rundă de negocieri fără un plan clar riscă să-l ajute pe Putin mai mult decât pe Trump. „Dacă summitul nu produce rezultate concrete, va permite din nou Rusiei să transmită semnalul că deține controlul asupra situației”, spune Celeste Wallander, expertă în securitate la Centrul pentru Noua Securitate Americană.Și istoricul Serghei Radcenko, profesor la Johns Hopkins, consideră că a merge mai departe cu întâlnirea „fără pârghii reale de presiune” este un gest imprudent. „Se discută mult despre dialog, dar prea puțin despre presiune reală asupra Moscovei”, avertizează el.

Trump, în schimb, pare să creadă în politica „biciului și a morcovului” și a sugerat că, după încheierea războiului, Rusia și SUA ar putea beneficia de „oportunități economice colosale”. O formulare care a fost imediat preluată de Kremlin și care sună mai degrabă a promisiune, decât a avertisment.

În timp ce Zelenski va cere din nou sprijin pentru apărarea antiaeriană, energie și rachete de precizie, Trump pare încă nehotărât. Kremlinul a transmis deja că furnizarea de Tomahawk Ucrainei „va afecta grav relațiile bilaterale” și va compromite șansele de pace.

Optimismul președintelui american, alimentat de succesul relativ din Gaza, s-ar putea dovedi insuficient în fața unui lider precum Putin, care nu e dependent nici de Congres, nici de electorat. Cu un aliat precum Orbán și cu o Americă încă divizată pe tema sprijinului pentru Ucraina, Trump riscă să ofere mai mult spațiu de manevră Kremlinului decât își imaginează, conchide Bloomberg.