Agricultura din R. Moldova rămâne în continuare la mila lui Dumnezeu: „A început să bată pasul pe loc din cauza condițiilor climaterice”

După trei ani de creștere a agriculturii, în anul 2019 a fost înregistrat o reducere a producției agricole cu circa 2%. Cu precădere este vorba de domeniul zootehnic și vegetal. Acest lucru arată că agricultura a început să bată pasul pe loc din cauza condițiilor climaterice, constată directorul de programe al IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Potrivit lui, sectorul animalier este măcinat de probleme de mai mult de un deceniu, iar numărul animalelor se reduce de la an la an. Există o problemă de structură și este aceasta e legată de concentrarea animalelor în gospodăriile casnice - 85% din bovine sunt în gospodăriile casnice. Astfel, sectorul nu va înregistra niciodată performanță. Cu porcinele situația e diferită, în condițiile în care gospodăriile casnice dețin circa 45% din efectiv.

„Pentru depășirea problemelor din sectorul animalier este necesar ca acesta să fie finanțat, dar și asistat, prin oferirea suportului pentru organizare și dezvoltare. Dacă problema nu va fi soluționată, atunci vor apărea disfuncții ale pieței cum e în cazul lactatelor. O bună parte a producției este importată. În atare condiții nu putem vorbi de export cu excepția unor poziții tarifare pe care le are R. Moldova cu CSI și state terțe”, susține Chivriga.

Acesta a menționat că și în cazul culturilor legumicole, chiar dacă a crescut suprafața înființărilor agricole, producția a bătut pasul pe loc. Prețurile la unele produse s-au majorat cu peste 50%. Acest lucru arată că există insuficientă producție sau o parte din aceasta se erodează calitativ. Evident, deficitul este suplinit cu producția de import și acest lucru duce la majorarea prețurilor.

„Deși R. Moldova este o țară preponderent agricolă, evidențele arată că de fapt moldovenii nu fac agricultură performantă, desigur cu unele excepții. Acest lucru este exemplificat prin randamentele mai mici ale culturilor agricole comparativ cu unele state europene cu care țara noastră intră în competiție”, spune Chivriga.

În ceea ce privește comerțul internațional, Chivriga subliniază că este bine că unii parteneri recurg la unele măsuri de apropiere. „Este vorba de lista cu 200 de întreprinderi agreată de Chișinău cu Federația Rusă. Însă, trebuie să ținem cont de perioadele nefaste, când o parte din agricultorii, în perioada anilor 2005-2007 și după 2013, au fost aruncați de pe piața rusă. Un lucru este cert: fermierii care înregistrează rezultate bune nu se vor mai întoarce pe piața din Est, care este una nesigură comparativ cu cea din UE”.

Sursa citată a mai adăugat că accesul produselor agroalimentare moldovenești pe piața comunitară înregistrează o evoluție pozitivă. „În anul 2019 UE a majorat cotele pentru unele categorii de produse moldovenești. O parte din fermieri au învățat cum să exporte, să producă, dar și să devină vizibili în comerțul agricol. Este vorba de producătorii de struguri de masă, prune și nuci, dar și de produse procesate. De altfel, aceste companii sunt o punte de tracțiune pentru toată agricultura R. Moldova”, a conchis acesta.