INTERVIU // „Clasa politică nu este compromisă de sistemul de vot, ci de corupție, clientelism, nepotism, incompetență și multe alte defecte”

Lipsa unui consens larg, riscul ca deputații aleși în circumscripții să fie influențați de „interese de afaceri”, dar și criteriile „vagi” pentru stabilirea circumscripțiilor în Transnistria și pentru cetățenii din diasporă sunt câteva dintre lacunele depistate, vinerea trecută, de experții Comisiei de la Veneția care au examinat proiectul de lege privind introducerea sistemului electoral mixt în R. Moldova. Drept urmare, aceștia recomandă amânarea aprobării reformei electorale în R. Moldova.

Pe de altă parte, spicherul democrat Andrian Candu a declarat că sistemul electoral va fi schimbat, iar președintele Igor Dodon a adăugat că acest lucru se va întâmpla „în următoarele săptămâni”.

Potrivit lui Candu, „actualul sistem electoral votat în 1994 a eșuat”, acesta fiind cauza „corupției și crizelor politice” din R. Moldova.

Care vor fi costurile nesocotirii de către guvernarea de la Chișinău a opiniei Comisiei de la Veneția, aflați din interviul de mai jos, acordat Ziarului NAȚIONAL de președintele Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă.

Dle Chirilă, Comisia de la Veneția a apreciat destul de critic intenția autorităților de la Chișinău de a schimba sistemul electoral și am văzut și argumentele făcute publice. Dvs. cum apreciați această poziție a Comisiei – este una rezonabilă sau un „amestec în treburile interne ale R. Moldova”, așa cum a acuzat spicherul Andrian Candu?

Victor Chirilă: Opinia Comisiei de la Veneția a fost solicitată de către autoritățile de la Chișinău, prin urmare este o ipocrizie să consideri recomandările ei ca reprezentând o imixtiune în afacerile interne ale R. Moldova, doar pentru faptul că ele nu-ți convin politic.

Din punctul meu de vedere, concluziile Comisiei reflectă pertinent circumstanțele interne din R. Moldova. Comisia de la Veneția nu neagă, însă, dreptul suveran al autorităților moldovenești să aplice sau nu recomandările sale. Totuși, respingerea sau ignorarea neargumentată a recomandărilor sale atrage, volens-nolens, costuri politice atât pe plan extern, cât și pe cel intern.

Care ar fi aceste costuri?

Răcirea dialogului cu principalii parteneri europeni, colapsul credibilității guvernării în capitalele-cheie ale UE, aprofundarea divizării societății, escaladarea luptelor politice interne și deligitimarea guvernanților în ochii electoratului proeuropean.

În pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, reprezentanții principalului partid de la guvernare din R. Moldova, dar și președintele Igor Dodon, au spus deschis că sistemul mixt va fi votat, pentru că asta o fi voința cetățenilor R. Moldova și există suficiente voturi în Parlament pentru acest lucru. Dle Chirilă, cum contabilizăm această „voință a poporului”?

Nu exclud că în Parlament sunt suficiente voturi pentru a aproba sistemul mixt. Acest vot, însă, nu va reprezenta nicidecum voința poporului.

Toate sondajele, discuțiile, dezbaterile, consultările și polemicile publice avute până în prezent demonstrează că societatea este confuză și extrem de divizată cu privire la oportunitatea schimbării sistemului electoral.

În plus, reprezentativitatea și credibilitatea actualului Parlament sunt puse la îndoială de o mare parte a societății, mai ales de cetățenii care au votat în 2014 pentru partidele așa-zise proeuropene.

Parlamentul Uniunii Europene a amânat, în luna mai, aprobarea asistenței macrofinanciare în sumă de 100 de milioane de lei, la baza acestei decizii fiind pusă tocmai situația iscată în urma votului din Parlament, când socialiștii și democrații au aprobat sistemul mixt. Astăzi, spicherul Candu ne sugerează că nu ar exista nicio legătură între aceste lucruri. Dvs. vedeți legătura?

Din punctul meu de vedere, există o legătură directă, au spus-o foarte clar parlamentarii europeni. Cred că, după declarațiile lor, orice comentariu este superfluu la acest subiect.

Pe de altă parte, premierul Pavel Filip a spus că Guvernul se poate descurca și fără cele 100 de milioane de euro de la UE, dar banii ar fi necesari cetățenilor. Ce decizie credeți că ar trebui să ia autoritățile de la Bruxelles, având în vedere comportamentul autorităților de la Chișinău care, deducem, vor ignora poziția acestui for?

În mod cert, guvernanții se vor descurca și fără aceste 100 de milioane de euro, vor suferi însă cetățenii.

De altfel, zilele trecute, Consiliul și Parlamentul UE au luat decizia să aprobe acordarea celor 100 de milioane de euro Republicii Moldova. În urma acestei decizii, Comisia Europeană și Guvernul de la Chișinău vor conveni asupra unui Memorandum de înțelegere care va stipula condițiile concrete/specifice de alocare a respectivei asistențe financiare.

Consider că UE ar trebui s[ continue finanțarea proiectelor de asistență ce au impact direct asupra bunăstării cetățenilor, însă să aplice sancțiuni ce i-ar viza pe oficialii și politicienii moldoveni care încalcă sau desconsideră principiile și valorile democratice pe care se fundamentează parteneriatul UE cu R. Moldova.

Dle Victor Chirilă, are nevoie, totuși, R. Moldova de un altfel de sistem de vot, dacă actualul a compromis clasa politică, nivelul de încredere al populației în Guvern și Parlament fiind extrem de jos, dacă e să credem sondajelor de opinie?

Clasa politică nu este compromisă de sistemul de vot, ci de corupție, clientelism, nepotism, incompetență, aroganță, lașitate, mitocănie și multe alte defecte.

Pentru a o reabilita și însănătoși, avem nevoie de instituții eficiente, justiție liberă de interferențe politice, presă liberă și pluralistă, tolerantă zero pentru corupție și, nu în ultimul rând, de o societate civilă puternică.

Atâta timp cât aceste elemente vor lipsi, niciun sistem electoral nu ne va ajuta să schimbăm spre bine clasa politică.

Vă mulțumim pentru interviu!