Washingtonul analizează retragerea a 10 000 de militari din Europa de Est: Temeri privind securitatea în fața agresiunii ruse.

Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării din Statele Unite analizează o propunere de retragere a până la 10 000 de soldaţi din Europa de Est, incluzând România şi Polonia, provocând îngrijorări pe ambele continente. Această mişcare ar putea să îl încurajeze pe preşedintele rus Vladimir Putin în acțiunile sale agresive, conform unor declarații ale oficialilor americani şi europeni.

Unităţile vizate fac parte din cei 20 000 de soldaţi desfăşuraţi de administraţia Biden în 2022, ca reacţie la invazia rusă, în scopul întăririi apărării ţărilor vecine cu Ucraina. Deşi discuţiile sunt încă în desfăşurare, propunerea ar putea rezulta în retragerea a jumătate din forţele trimise. Aproximativ 80 000 de soldaţi americani sunt în prezent staţionaţi în Europa. După declanşarea războiului de către Rusia, a existat un consens bipartizan în Congresul american despre necesitatea unei prezenţe militare puternice în regiunile estice ale NATO, considerând-o un mesaj puternic pentru Rusia.

În prezent, discuţiile interne despre reducerea numărului de trupe americane în România şi Polonia se desfăşoară într-un moment în care preşedintele Donald Trump încearcă să negocieze o încetare a focului cu Rusia în Ucraina. Acești oficiali americani şi europeni, care au cerut anonimatul, au oferit detalii despre această propunere discutată la Pentagon.

Ben Hodges, fost general de trei stele şi fost comandant al armatei SUA în Europa, se întreabă ce tip de analiză a stat la baza acestei propuneri. El a spus: „Vei avea o capacitate de descurajare mult mai mică”. Chiar dacă Polonia şi România îşi îmbunătăţesc capacităţile, un gol ar rămâne încă neacoperit, a adăugat Hodges. Dacă Pentagonul adoptă această propunere, temerile că Statele Unite îşi vor părăsi aliaţii loiali din Europa ar fi confirmate, în condiţiile în care Rusia este văzută ca o ameninţare în creştere.

Seth Jones, vicepreşedinte senior al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, a comentat: „Ruşii ar vedea reducerea forţelor americane ca o slăbire a descurajării, ceea ce ar putea încuraja intervenţiile lor în Europa”. Administraţia Trump a exprimat clar dorinţa ca aliaţii europeni să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pentru ca Statele Unite să îşi poată concentra resursele militare asupra Chinei şi a altor priorităţi strategice.

În prima sa deplasare internaţională ca secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat la Bruxelles în februarie că „realităţile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în princip­al pe securitatea Europei”. În schimb, America îşi propune să securizeze frontiera sudică şi să contracareze China. Această strategie a fost reafirmată de șeful Pentagonului într-o vizită în Polonia din aceeaşi lună.

Pe măsură ce Pentagonul suferă reduceri bugetare în cadrul administraţiei Trump, reducerea prezenţei militare în Europa ar putea elibera resurse financiare pentru regiunea Indo-Pacific, considerată o prioritate strategică majoră. Reducerea forţelor din Europa de Est ar putea aduce economii armatei americane, care urmăreşte să investească în echipamente şi arme inovatoare.

Elbridge Colby, nominalizat pentru funcţia de principal consilier politic la Pentagon, a cerut mai multă atenţie asupra Chinei. El a pledat pentru reducerea concentrării resurselor asupra Ucrainei şi a forţelor din Europa, concentrând eforturile asupra ameninţării chineze.

Senatorul republican Roger Wicker a criticat această abordare, exprimând îngrijorări faţă de opinii periculoase susţinute de birocraţi de nivel mediu din Departamentul Apărării, care au acţionat deseori fără a se coordona cu secretarul apărării. Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a oferit comentarii, iar armata a refuzat să răspundă, conform NBC News.

Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, a declarat pentru NBC News: „Preşedintele revizuieşte constant desfăşurările şi priorităţile pentru a se asigura că America rămâne pe primul loc”. Totuşi, Trump, care a promis să încheie rapid războiul, face presiuni pentru o încetare a focului în Ucraina.

Între timp, Rusia îşi reconstruieşte armata şi o supune unui proces de reformă majoră. Conform serviciilor de informaţii daneze, dacă războiul din Ucraina se încheie sau se opreşte printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un conflict la scară largă în Europa de Est în următorii ani, dacă NATO nu îşi întăreşte apărarea.