Von der Leyen sub presiune: Moțiunea de cenzură stârnește tensiuni în Parlamentul European, dar șansele de reușită sunt minime

Cu trei zile înaintea unui vot de neîncredere fără riscuri reale pentru Comisia Europeană, Ursula von der Leyen este așteptată să răspundă luni seara întrebărilor europarlamentarilor care critică gestionarea centralizată și lipsa de transparență a executivului.

Neexistând suspans, moțiunea de cenzură inițiată de o parte a extremei drepte are șanse minime să o înlăture pe lidera germană la votul de joi. Totuși, la un an după alegerile europene, dezbaterea le va permite oponenților săi să se mobilizeze în hemiciclul de la Strasbourg. Este posibil ca evenimentul să fie folosit și pentru a rezolva tensiunile din cadrul majorității „pro-europene”, unde social-democrații și centriștii critică deseori puterea absolută a dreptei și conducerea tot mai verticală a președintei Comisiei.

Aceasta va avea ocazia să răspundă criticilor venite din partea eurodeputaților. Moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul român de extremă dreapta, Gheorghe Piperea, care condamnă lipsa de transparență a șefei Comisiei în cazul „Pfizergate”.

Von der Leyen nu a făcut public schimbul de SMS-uri cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de Covid, când se negocia achiziția de vaccinuri de la laboratorul american. Cazul a generat plângeri la Comisie din partea diferitor asociații și personalități anti-vaccin, precum și din partea New York Times, care nu a reușit să acceseze mesajele respective.

Gheorghe Piperea acuză și Comisia de „ingerință” în alegerile prezidențiale din România, câștigate în mai de pro-europeanul Nicușor Dan. Naționalistul Călin Georgescu câștigase anterior scrutinul din noiembrie, dar rezultatele au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza unor nereguli și suspiciuni de ingerință rusă.

Între timp, Comisia Europeană a ridicat tonul împotriva rețelei sociale TikTok, suspectată că nu și-ar fi respectat obligațiile și că ar fi permis posibile manipulări din partea Rusiei. Chiar dacă Gheorghe Piperea se poate baza pe sprijinul unei părți a extremei drepte, încercarea sa de a răsturna echipa von der Leyen pare sortită eșecului.

Grupul politic ECR, din care face parte acest deputat, s-a distanțat deja de inițiativa sa. Acesta include europarlamentari italieni ai partidului Giorgia Meloni, care sunt mai conciliant̶i cu Von der Leyen. Pe de altă parte, PPE, principalul grup parlamentar, o susține pe președinta Comisiei, provenind din rândurile sale. Liderul grupului, Manfred Weber, a criticat „marionetele lui Putin din Parlamentul European” care „își încearcă să submineze unitatea Europei și să doboare Comisia în această perioadă de turbulențe globale și criză economică”.

"Este o rușine pentru cetățenii europeni," a declarat el. Fără a vota pentru moțiunea cenzurii, aliații social-democrați și centriști ar putea cere însă garanții de la Von der Leyen. Într-o Europă înclinată spre dreapta, majoritatea „pro-europeană” a fost supusă unor mari încercări anul acesta. Stânga și centriștii au criticat frecvent PPE pentru ambiguitatea sa față de extrema dreaptă, în special în contestarea legilor de mediu.

Valérie Hayer, șefa grupului de centru din Franța, care „evident nu va vota” pentru cenzură, spune că această dezbatere ar putea fi un „moment clarificator” politic. Vom cere PPE să risipească ambiguitatea și să clarifice cu cine intenționează să colaboreze. Alt motiv de nemulțumire este gestionarea tot mai centralizată a Ursulei von der Leyen în cadrul unei Comisii pe care o controlează integral în acest al doilea mandat.

Președinta executivului „conduce totul”, a remarcat Valérie Hayer în urmă cu câteva săptămâni. Episodul recent în care Comisia a amenințat să retragă o lege împotriva greenwashing-ului fără avertisment a fost perceput drept o jignire de eurodeputați, mulți criticând subminarea prerogativelor lor.

Niciodată o Comisie nu a fost cenzurată la Strasbourg, fiind nici la un caz special din martie 1999. În fața unui vot inevitabil pierdut, colegiul condus de Jacques Santer a demisionat pe baza unui raport grav privind „responsabilitatea sa în cazuri de fraudă”.