Vladimir Beșleagă, o viață dedicată artei și libertății cuvântului, s-a stins din viață la 93 de ani

Coperta misterioasă a unei noi realități: Vladimir Beșleagă ne-a părăsit...

Eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător, Vladimir Beșleagă, personalitate emblematică, a plecat din această lume. A trăit într-o perioadă de mari transformări, pe care le-a îmbrățișat pe deplin. De la vremuri de cenzură comunistă la voința de exprimare liberă, de la suferința istorică a neamului la renașterea spiritului acestuia - toate acestea au fost trăite de el într-o viață plină de înțelesuri.

Descendent al Eugeniei (Ciocârlan), țărancă, și al lui Vasile Beșleagă, contabil, a terminat liceul cu medalia de aur în 1950 în satul natal Mălăiești de pe malul Nistrului.

A urmat studiile la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1950-1955). Începând cu 1955, a urmat un doctorat în romanul lui Liviu Rebreanu, dar tema i-a fost interzisă, blocându-i cariera de cercetător. Acea interdicție a marcat începutul carierei sale jurnalistice, lucrând pentru diverse publicații precum „Chipăruș”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Nistru/Basarabia” și „Destin românesc”.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost secretar al Comitetului de Conducere între 1971 și 1976 și a devenit director al Muzeului Republican de Literatură „D. Cantemir” în 1988.

După anul 2000, s-a concentrat pe memorialistică, eseistică și dramaturgie, colaborând cu publicații și posturi radio-tv precum „Vocea Basarabiei”, „Antena C” și „Jurnal TV”.

În perioada renașterii naționale, a fost deputat în Parlamentul independenței (1990-1994) și ulterior membru al Comisiei pentru studierea perioadei regimului comunist sovietic.

La vârsta de optasprezece ani, și-a publicat prima poezie în ziarul raional. În 1956, a apărut cartea „Zbânțuilă” pentru copii, iar debutul său literar a fost marcat de nuvela „La fântâna Leahului” (1963).

Primul roman al maestrului, „Zbor frânt”, reeditat de mai multe ori, este considerat un punct de referință în literatura postbelică a Moldovei. Alte romane notabile includ „Acasă”, „Ignat și Ana”, „Durere”, „Sânge pe zăpadă”, „Cumplite vremi”, și „Viața și moartea nefericitului Filimon”.

Opera sa a fost tradusă și a inspirat creații teatrale și cinematografice.

Pentru contribuțiile sale literare și civice, a fost onorat cu titluri precum „Scriitor al Poporului” (1991), Ordinul Republicii (1996) - la care ulterior a renunțat, și Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2004).

Admirat pentru aportul său intelectual, a fost distins cu titluri de Doctor Honoris Causa de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (2012) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (2017).

Vladimir Beșleagă, intelectual desăvârșit, a participat activ la cenacluri, lansări de carte și evenimente culturale, împărtășind gânduri, experiențe și povești de viață bazate pe valorile sale.

Chiar dacă a plecat, ne-a lăsat moștenire o operă literară vastă, plină de înțelepciune, și ne îndeamnă să ne păstrăm spiritul liber și demn în fața provocărilor vieții.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace.