Vizita lui Zelenski la Belgrad, semnal de desprindere a Serbiei din tabăra Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează sâmbătă prima sa vizită în Serbia, aliat tradiţional al Moscovei, într-un moment în care Ucraina încearcă să-şi consolideze sprijinul internaţional în faţa intensificării atacurilor ruseşti.

Această deplasare a lui Zelenski, care îşi intensifică în ultima perioadă călătoriile în străinătate, are loc după bombardamente ruseşti de o intensitate deosebită asupra Kievului şi a regiunii sale, în noaptea de vineri spre sâmbătă, atacuri soldate cu cel puţin trei morţi şi şapte răniţi.

După sosirea la Belgrad, vineri seara, şeful statului ucrainean a luat cina împreună cu omologul său Aleksandar Vucic. Cei doi au avut discuţii sâmbătă la palatul prezidenţial, urmate de o conferinţă de presă comună, menită să clarifice direcţiile viitoarei cooperări.

„Vom discuta despre consolidarea relaţiilor economice dintre cele două ţări, despre relaţiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii care pot aduce beneficii naţiunilor noastre, precum şi despre chestiuni de securitate”, a declarat Zelenski. Şeful statului sârb a scris pe reţelele sociale că are „convingerea că această vizită va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre Serbia şi Ucraina, precum şi la consolidarea cooperării în domeniile de interes comun”.

Vucic a precizat joi că pe agendă se vor afla şi aspecte legate de cooperarea în domeniul energetic. Serbia continuă să fie puternic dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu energie şi nu s-a aliniat sancţiunilor europene împotriva Moscovei. În acest context, Vucic s-a întâlnit cu omologul său rus în mai 2025 la Moscova, în marja celebrărilor victoriei asupra Germaniei naziste, iar apoi din nou la Beijing, în septembrie.

De asemenea, liderul sârb s-a deplasat în Ucraina în iunie 2025 pentru un summit regional la Odesa şi s-a întors la Kiev în luna iulie a anului trecut, semn că păstrează canale de dialog deschise cu ambele părţi.

Vucic a lăudat în mai multe rânduri poziţia Ucrainei, care nu a recunoscut independenţa Kosovo, proclamată în 2008 de fosta provincie sârbă. Această atitudine este considerată la Belgrad un element esenţial în relaţia bilaterală.

„O PALMĂ PENTRU RUŞI”

Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat joi, sub condiţia anonimatului, că obiectivul Kievului este de a „desprinde sârbii din tabăra Rusiei” şi că vizita lui Zelenski reprezintă o adevărată „palmă pentru ruşi”.

Deşi preşedintele ucrainean a menţionat discuţii privind „chestiuni de securitate”, acest subiect rămâne extrem de delicat pentru ambele părţi. Interesele sunt divergente, iar presiunile externe sunt puternice.

Serviciile de informaţii externe ruse (SVR) au acuzat, în mai 2025, companiile sârbe producătoare de armament că vând muniţie Ucrainei prin intermediul unor ţări terţe, „în ciuda «neutralităţii» oficiale a Belgradului”.

Aleksandar Vucic a promis atunci că va dispune ca acele contracte să nu fie executate „atunci când există suspiciuni cu privire la destinatarul final”, iar ulterior a asigurat că Serbia a oprit toate exporturile de arme, muniţie şi echipament militar.

Kievul se confruntă cu o criză acută de muniţie la mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina. În pofida atacurilor tot mai intense de ambele părţi ale unei linii de front aproape imobile, stocurile se diminuează rapid, iar numărul victimelor civile creşte constant.

Miercuri, cel puţin 17 persoane au fost ucise în atacurile nocturne ruseşti asupra Kievului şi a regiunii sale. Din lipsă de rachete de interceptare, apărarea antiaeriană ucraineană nu a reuşit să doboare nicio rachetă lansată în acel val de atacuri.

La sfârşitul lunii iulie, Zelenski s-a deplasat la Washington pentru a se întâlni cu Donald Trump, încercând să obţină sisteme Patriot, singurele capabile să doboare cele mai performante rachete ruseşti.

Potrivit presei economice internaţionale, preşedintele american a respins această solicitare din cauza penuriei de rachete Patriot în stocurile SUA, penurie apărută odată cu izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârşitul lunii februarie.

Domnul Trump, care a adoptat recent un ton mai binevoitor faţă de domnul Zelensky, a aprobat totuşi noi sancţiuni împotriva Moscovei, după ce acestea au fost blocate mult timp la nivelul administraţiei şi au fost votate vineri seara de Senat.

Noile măsuri vizează în special sectorul hidrocarburilor ruseşti, inclusiv prin impunerea de taxe vamale asupra ţărilor care le importă, cum ar fi China şi India, încercând astfel să limiteze veniturile Kremlinului din exporturile de energie.