Viktor Orban lansează o „Declarație de rezistență” și acuză guvernul Magyar că a zdrobit democrația în Ungaria

Fostul prim-ministru naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, care a fost înlăturat de la putere după 16 ani în urma alegerilor din aprilie, şi-a îndemnat susţinătorii să restabilească democraţia în ţară, despre care a afirmat că a fost „zdrobită” de noul guvern.

În prima sa declaraţie politică fermă de la înfrângerea zdrobitoare din alegeri, Orban a publicat marţi seara pe Facebook o „Declaraţie de rezistenţă”. Documentul a apărut la scurt timp după ce partidul său, Fidesz, a anunţat că procurorii au efectuat percheziţii la sediile unde sunt găzduite serverele sale de internet.

Procurorii au precizat, într-un răspuns trimis prin e-mail, că acţiunea este legată de o anchetă privind „deturnarea de fonduri şi alte infracţiuni” la Fondul Naţional pentru Cultură din perioada guvernării Orban.

Fostul premier a declarat reporterilor că procurorii au confiscat servere care conţineau o bază de date şi e-mailurile membrilor partidului. Potrivit lui, aceasta este o măsură motivată politic, menită să împiedice din punct de vedere legal funcţionarea partidului Fidesz.

„Problema Fondului Naţional pentru Cultură a fost doar un pretext pentru asta”, a spus Orban, susţinând că nu s-a comis nicio ilegalitate.

În postarea sa de pe Facebook, Orban a afirmat că Ungaria „a încetat să mai fie un stat democratic” după ce noul guvern de centru-dreapta al prim-ministrului Peter Magyar a adoptat un amendament constituţional. Acesta pune capăt mandatului preşedintelui ţării şi al preşedintelui Curţii Constituţionale.

Procurorul general al Ungariei şi-a depus, de asemenea, demisia miercuri, acuzând presiuni politice exercitate asupra instituţiei.

Partidul Tisza neagă că ar adopta o atitudine autoritară faţă de adversarii politici. Formaţiunea s-a angajat să combată corupţia, despre care susţine că era endemică sub administraţia lui Orban, ca parte a eforturilor de a readuce Ungaria în curentul principal al Uniunii Europene.

Orban însuşi s-a confruntat în timpul mandatului său cu critici severe legate de standardele democratice din Ungaria. El a intrat frecvent în conflict cu instituţiile europene pe teme precum statul de drept şi drepturile minorităţilor.

Fostul premier a respins acuzaţiile de corupţie. „Noul sistem politic creat în acest fel este ilegitim... Fidesz va folosi toate mijloacele paşnice împotriva abuzului de putere atât în interiorul, cât şi în afara parlamentului”, a declarat Orban.

Partidul Tisza condus de Magyar deţine o majoritate calificată în parlament, ceea ce îi permite să anuleze modificările introduse anterior de Orban şi pe care Magyar le consideră dăunătoare pentru democraţie.

Un amendament constituţional a pus capăt mandatului preşedintelui Tamas Sulyok, fiind invocată „pierderea gravă a încrederii” societăţii într-un lider ales în 2024 de către parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban. Parlamentul urmează să aleagă în curând un nou preşedinte.

Partidul Tisza al lui Magyar se bucură de un sprijin public masiv. Un sondaj realizat de institutul Median la începutul acestei luni indică un sprijin de 60%, faţă de doar 18% pentru Fidesz. De la alegeri, Fidesz se află în derută, iar liderul grupului sau parlamentar a demisionat săptămâna trecută.