VIDEO // Deputații proruși din Parlament, mari apărători al „Ruskii Dom” din Chișinău, reduși la tăcere de Marcel Spatari cu un DISCURS despre adevăratele valori și cum este persecutată cultura rusă de regimul de la Kremlin

Parlamentul a susșinut în prima lectură, cu votul a 60 de deputați, proiectul de denunțare a Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că denunțarea acestui acord nu reprezintă o acțiune împotriva culturii sau limbii ruse – care continuă să fie respectate în R. Moldova – ci împotriva „politizării și camuflării, sub pretextul promovării culturii, a unor interese geopolitice, a justificării unui război de agresiune, a dezinformării, terorii și a altor lucruri care contravin ideii de cultură, artă și frumos”.

Reprezentanții opoziției proruse, au încercat să apere „Ruskii Dom”, considerat o extensie a serviciilor speciale ruse.

„Dacă ruperea realțiilor economice cu Federația Rusă a avut un efect negativ, ruperea relațiilor culturale, științifice, la fel, va avea un efect negativ, dar foarte îndelungat. Închiderea centrului cultural nu va afecta poporul Rusiei ci va afecta poporul moldovenesc”, a declarat deputat comunistă Inga Sibova.

De partea cealaltă, deputații puterii au argumentat că Centrul respectiv, care urmează să-și închidă ușile peste șase luni, nu se ocupa cu altceva decât să justifice războiul pornit de Putin împotriva Ucrainei.

„În 2022, „Rossotrudnicestvo” a elaborat două broșuri: „Războiul civil în Ucraina: 2014-2022” și „Crimele de război masive ale forțelor armate ucrainene și unităților naziste din Mariupol și Volnovaha”. Materiale pline de minciuni prin care justifică agresiunea rusă în Ucraina. Rusia a atacat Ucraina, a comis crime de război, a ucis mii de civil și ei elaborează broșuri din acestea prin această organizație. La 30 noiembrie 2021, așa numitul Centrul Cultural a găzduit la Chișinău proiecția filmului „Opolchenochka” - despre războiul din Donbass, despre soarta locuitorilor, prezentat din perspectiva combatanților teritoriilor autoproclamate (LNR/ DNR) - prin care erau promovate narative pro-ruse regăsite inclusiv în justificările Rusiei în privința războiul declanșat în 2022 împotriva Ucrainei”, a declarat deputatul Radu Marian.

În același context, parlamentarul Marcel Spătari a oferit o lecție despre ce înseamnă cultura rusă și cum oamenii valoroși au fost reduși la tăcere.

„Distinși deputați, stimați cetățeni, eu aș vrea să terminăm aceste dezbateri pe o notă pozitivă, să vorbim despre cultură și toată aprecierea mea pentru cei care au promovat adevărata cultură rusă în Republica Moldova. Pentru cei care nu vor tăgădui să afirme că acest proiect aduce atingere culturii ruse, vreau să vă asigur de toată considerația noastră pentru marea cultură rusă.

Recent am citit o retrospectivă a culturii ruse și cred că în acest moment de răstriște e util să confirmăm încă o dată respectul nostru pentru marea cultură rusă. Îl respectăm pe marele poet Alexandr Sergheevici Pușkin, care a scris nemuritoarele versuri "Procleatîi gorod Chișinău". Și nu a scris o pentru că ne ura pe noi, ci pentru că a fost exilat din Rusia. A fost exilat din Rusia și în aceste versuri este amărăciunea lui față de propria lui patrie.

Noi respectăm cultura rusă. Îl apreciem pe Lermontov, care a fost deportat. Îl citim pe Dostoievski, care a fost condamnat la moarte, grațiat în ultimul moment și exilat. Îl citim și îl admirăm pe Lev Tolstoi, care a fost excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusă. Noi apreciem cultura rusă, sincer. Pe Nabokov, care a emigrat, pe Kandinski, care a emigrat, pe Șaleapin, care a emigrat, pe Rahmaninov, care a emigrat, pe Stravinski, care a emigrat, pe Repin, care a emigrat.

Noi admirăm marea poezie rusă, sincer. Pe Esenin, care a fost dus la suicid, pe Maiakovski, care a fost dus la suicid. Pe Nicolae Gumiliov, pe care l-au împușcat, pe Ahmatova, pe care n-au publicat-o, pe Osip Mandelștam, care a fost deportat și ucis, pe Țvetaeva, deportată și dusă până la suicid.

Noi admirăm scriitorii ruși. Pe Isaac Babel, învinuit pe nedrept de terorism, torturat și împușcat. Pe Olga Bergholtz, torturată în subsol în timp ce era însărcinată până a născut un copil mort. Pe Daniil Harms, pe care l-au băgat într-un spital de psihiatrie, unde a fost ucis prin înfometare. Admirăm cărțile lui Mihail Bulgakov, care a fost hărțuit și nu a fost publicat. Admirăm piesele lui Evgheni Șvarț, inclusiv piesa mea preferată, "Dragonul", care erau interzise imediat după ce erau scrise.

Noi respectăm cultura rusă, sincer o respectăm. Pe Pasternak, pe care nu-l publicau, pe Broțki, hărțuit, exilat și alungat din țară. Pe Soljenițîn, hărțuit, exilat și alungat din țară. Pe Parajanov, băgat în închisoare. Pe dansatorii Mihail Barîșnikov și Rudolf Nureev, care nu s-au întors din turneele lor și pe dansatoarea Maia Plisețkaia, care a fost menționată astăzi, care a condamnat revenirea la imnul sovietic și a decedat la München.

Noi admirăm filmele rusești. Filmele lui Tarkovski, alungat din țară, a lui Zviaghințev, care a plecat din Rusia, a lui Serebrennikov, care a plecat. Privim filmele lui Sokurov, pe care rușii nu le pot privi pentru că sunt interzise. Citim recenziile de film ale lui Anton Dolin, care a emigrat din Rusia și a devenit cetățean moldovean. Citim cărțile lui Akunin, care este acuzat de terorism. Îl citim și pe Vladimir Sorokin, care a fost menționat astăzi de către politicienii din opoziție, care din 2022 de la începutul războiului locuiește la Berlin. Întrebați-l pe el ce fel de cultură rusă promovează Rossotrudnicestvo.

Admirăm actori și interpreți ruși. Pe Grebenșikov, emigrat, pe Makarevici, emigrat, pe Alla Pugaciova, plecată din țară, pe Lia Ahidjakova, dată afară de la teatru, pe Iuri Șevciuk, căruia i-au fost interzise concertele. Pe Jenia Berkovici, arestată pentru un spectacol. Pe Svetlana Petriciuc, arestată pentru o piesă, pe Diana Loghinova, arestată pentru un cântec. Noi sincer admirăm marea cultură rusă. Problema nu este aici. Problema este în autoritățile de la Kremlin, care persecută cultura rusă și utilizează centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat”, a spus Marcel Spatari.

Acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității prevăzut de Acord.

Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Ruskiii Mir»”.

Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești.