Vestea care ÎNGRIJOREAZĂ toată planeta: Imunitatea colectivă pare imposibil de atins, odată cu apariția variantei Delta

Imunitatea colectivă se realizează atunci când o anumită proporție a populaţiei globale fie a fost vaccinată împotriva unui agent patogen, fie s-a recuperat în urma contractării infecţiei. Dacă acest lucru mai este sau nu realizabil în cazul COVID-19, odată cu apariţia frecventă a unor tulpini mai contagioase, rămâne un subiect în dezbatere.

Pe măsură ce varianta Delta continuă să se răspândească la nivel global, specialiştii se întreabă dacă obiectivul pe care și-l propuseseră de mult timp, acela de a obţine imunitatea colectivă împotriva COVID-19 prin vaccinare, mai este viabil, scrie agenţia France-Presse, într-un material preluat de Agerpres.

„Dacă întrebarea este: 'Vom putea amortiza şi controla pandemia doar prin vaccinare?' răspunsul este: 'Nu' ", a declarat pentru AFP epidemiologul de origine română Mircea Sofonea, profesor la Universitatea din Montpellier.

În opinia sa, imunitatea colectivă depinde de doi factori de bază: este vorba despre infecţiozitatea intrinsecă a virusului şi eficacitatea vaccinurilor în ceea ce priveşte protecţia faţă de infecţie.

Varianta Delta s-a dovedit a fi cu aproximativ 60% mai transmisibilă decât varianta Alpha a virusului SARS-CoV-2 şi de până la de două ori mai infecţioasă faţă de tulpina iniţială, care a apărut la sfârşitul anului 2019.

Cu cât virusul devine mai eficient în infectarea oamenilor, cu atât pragul de imunitate colectivă devine mai mare.

„Teoretic, este un calcul foarte simplu de făcut”, spune epidemiologul Antoine Flahault. Pentru virusul original, care avea o rată de reproducere situată între 0 şi 3 - adică fiecare persoana care contracta infecţia putea infecta la rândul său până la alte trei persoane - imunitatea colectivă ar fi putut fi atinsă în cazul în care aproximativ 66% dintre persoane erau imunizate, a explicat Flahault pentru AFP. „Însă, dacă rata de reproducere este de 8, cum este în cazul Delta, asta ne apropie de 90%”, a adăugat el.

În cazul în care vaccinurile ar fi 100% eficiente pentru stoparea infecţiilor cu Delta, pragul de 90% ar fi posibil de atins. Dar din păcate, nu sunt atât de eficiente.

Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de autorităţile din Statele Unite, eficacitatea vaccinurilor ARNm de la Pfizer şi Moderna în prevenirea infecţiei s-a redus de la 91% la 66% de când Delta a devenit varianta dominantă.

Studiile au relevat, pe de altă parte, că eficacitatea vaccinului împotriva infecţiei cu varianta Delta scade în timp - unul dintre motivele pentru care mai multe ţări se pregătesc în prezent pentru o a treia doză, sau „rapel de toamnă” în cadrul campaniei de vaccinare.

Având în vedere toate acestea, dincolo de alte măsuri sanitare, precum purtarea măştii sau distanţarea fizică, epidemiologul Mircea Sofonea spune că ar fi nevoie, matematic, ca peste 100% dintre oameni să fie vaccinaţi pentru a garanta sfârşitul transmiterii infecţiei, ceea ce practic, este o imposibilitate evidentă.

„Varianta Delta va infecta în continuare persoanele care au fost vaccinate şi asta înseamnă că oricine nu este încă vaccinat va întâlni, la un moment dat, virusul”, a declarat luna aceasta în Parlamentul britanic Andrew Pollard, directorul grupului britanic Oxford Vaccine Group.

Însă, chiar dacă scopul „mitic”, aşa cum l-a numit Pollard, al imunităţii colective nu mai este actual, experţii subliniază că vaccinarea rămâne primordială.

La fel ca în cazul vaccinurilor împotriva altor boli non-endemice, cum ar fi rujeola şi gripa, vaccinurile contra COVID-19 oferă o protecţie excelentă împotriva îmbolnăvirii grave.

„Ceea ce recomandă oamenii de ştiinţă este să fie protejate un număr maxim de persoane” prin vaccinare, precizează Flahault.

În cele din urmă, desigur, toate pandemiile se termină.

Dar, potrivit lui Mircea Sofonea, ar fi posibil ca boala COVID-19 să devină, de-a lungul timpului, o altă maladie endemică ( n.r. endemic - care are cauze locale, specifice unei anumite regiuni; care are caracter permanent în anumite regiuni). Specialistul vede un viitor apropiat în care măştile şi distanţarea fizică continuă în anumite regiuni pentru a limita transmiterea şi, în cele din urmă, îmbolnăvirile grave.

„În timpul pandemiei SIDA, când oamenii de ştiinţă au spus că trebuie să folosim prezervative, o mulţime de oameni au spus: OK, o vom face pentru o vreme. Şi, în cele din urmă, au continuat să le folosească”, reamintește Antoine Flahault. „S-ar putea să continuăm să folosim măşti în spaţii închise şi în mijloacele de transport pentru ceva vreme”, prognozează epidemiologul.