VERDICT // Parlamentul NU se poate autodizolva, dacă acest lucru este dorit de către două treimi dintre deputați, așa cum sugera opoziția: Anunțul președintei Curții Constituționale

Constituția R. Moldova prevede, în art. 85, doar două situații „clare” în care Parlamentul poate fi dizolvat - imposibilitatea de a învesti un guvern sau blocarea procedurii de aduptare a legilor pe o perioadă de trei luni.

Curtea Constituțională a declarat astăzi inadmisibilă sesizarea deputaților din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pâslariuc, depusă pe 31 decembrie 2020, care au vrut să știe dacă Parlamentul se poate autodizolva cu două treimi din voturile deputaților, pentru a putea declanșa, astfel, alegeri parlamentare anticipate.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat în cadrul unui briefing de presă că Legea Supremă din R. Moldova nu prevede autodizolvarea Parlamentului, iar în statele unde există această practică, procedura este reglementată expres în Constituție.

„Curtea a reținut că necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul incert și neuniform al dispoziţiilor constituţionale. Curtea a subliniat că nu poate proceda la interpretarea unor articole din Constituție atunci când Constituția conține, într-un alt articol, răspunsul la problema ridicată într-o sesizare, sau când există o hotărâre a sa care epuizează subiectul (ca cea din 10 noiembrie 1997 - n.r.)”, a declarat Domnica Manole.

Înalta Curte mai subliniază că, potrivit prevederilor constituționale, atribuția dizolvării Parlamentului îi revine exclusiv președintelui republicii, pe care o poate exercită doar în condițiile și conform procedurilor prevăzute expres în Legea Supremă.

„Curtea a reținut că articolul 85 din Constituție reglementează explicit dizolvarea ca sancțiune pentru un Parlament inactiv, sub aspectul imposibilității formării Guvernului și sub aspectul blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Dizolvarea poate opera doar dacă inactivitatea îi este imputabilă Parlamentului, nu și dacă îi este imputabilă altor autorități publice și actori politici”, a încheiat Domnica Manole.