Vaccinarea antigripală poate începe la 1 octombrie. Medicul Victoria Aramă, despre complicațiile mai puțin cunoscute ale gripei

Prof. univ. dr. Victoria Aramă, medic primar în boli infecțioase și șefă a Secției-Departamentul Adulți III de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, avertizează că unitatea medicală are deja pacienți diagnosticați cu gripă, COVID-19 și infecții cu virusul sincițial respirator. Medicul subliniază că infecțiile respiratorii nu mai respectă un tipar sezonier clar, iar cazurile pot apărea și în perioadele calde.

Specialista a vorbit despre importanța vaccinării antigripale și despre momentul potrivit pentru imunizare, în cadrul unei dezbateri dedicate vaccinării pe tot parcursul vieții și prevenirii bolilor care pot fi evitate prin vaccinare.

"Avem deja pacienți cu teste pozitive pentru gripă. Copiii întorși din vacanță din Grecia, adulți. Deja gripa începe să apară. Avem, desigur, cazuri și de COVID, și de infecție cu virus sinctițial respirator. Infecțiile respiratorii practic și-au pierdut sezonalitatea. Ele au existat și pe parcursul sezonului cald. Sigur că în sezonul rece avem cel mai mare număr de internări pentru infecții respiratorii, dar această sezonalitate nu mai există.

Sigur, dacă ne referim la gripă, începând cu 1 octombrie, putem să începem vaccinarea. Un alt mesaj important: nu ar trebui să ne gândim că, dacă ne-am vaccinat în octombrie, în noiembrie, în decembrie, nu trebuie să mai vaccinăm în continuare. este foarte important de reținut că în România epidemia de gripă durează uneori până în luna iunie. Practic cine nu s-a vaccinat în octombrie, noiembrie, se poate vaccina în decembrie, ianuarie, februarie, pentru că, dacă nu a fost vaccinat până în acel moment, va fi protejat pentru următoarele luni.

Ca șef de secție la Matei Balș, trebuie să vă spun că, după pandemie, în următoarele sezoane reci, am avut secțiile de adulți ocupate în proporție de 80% cu pacienți cu infecții virale prevenibile prin vaccinare – gripă, COVID, infecție cu virusul sincițial respirator, suprainfectare bacteriană în proporție foarte mare și, de cele mai multe ori, cu pneumococ. De asemenea, o infecție prevenibilă prin vaccinare", a spus prof. univ. dr. Victoria Aramă.

Medicul atrage atenția că lipsa vaccinării pune presiune majoră asupra spitalelor de boli infecțioase. În multe cazuri, pacienții ajung să fie internați pentru perioade lungi, iar starea lor se poate agrava până la necesitatea ventilării mecanice și a îngrijirii în secțiile de terapie intensivă.

"Povara pe spitalele de boli infecțioase, în sezonul rece, este reprezentată în proporție de peste 80% de infecții respiratorii prevenibile prin vaccinare. Spitalele sunt pline cu vârstnici – de multe ori proveniți din azilele de bătrâni, care au foarte multe comorbidități – sau adulți cu multe comorbidități nevaccinați, nici împotriva gripei, nici împotriva COVID (când era vorba de COVID), nici împotriva infecției pneumococice, și care vin și sunt spitalizați zece zile, două săptămâni sau uneori mai mult. Aceștia ajung deseori în ATI pentru ventilație mecanică, cu insuficiență respiratorie, ajungând la decese în condițiile în care puteau beneficia gratuit de aceste vaccinuri.

Un vaccin poate însemna un pat liber în spital pentru un pacient care are nevoie de el. Asta înseamnă și costuri uriașe din punct de vedere al spitalizării, al tratamentelor și al diagnosticelor", a punctat medicul.

Victoria Aramă a explicat că, în ultima perioadă, una dintre metodele care au dat rezultate a fost implicarea medicilor rezidenți în discuțiile cu pacienții. Aceștia au timp să afle motivele pentru care oamenii nu s-au vaccinat și să le ofere, la externare, recomandări adaptate vârstei și problemelor medicale pe care le au.

"Ce am văzut că a avut succes la noi, în ultima vreme, în urma unor eforturi făcute prin niște proiecte educaționale: ne-am instruit rezidenții, care au mai mult timp să stea cu pacienții, să aibă un discurs aplicat cu fiecare pacient în parte internat. Să afle de ce nu s-a vaccinat și a ajuns în situația respectivă, iar la externare pacientul să plece de la Matei Balș cu indicații personalizate în funcție de vârsta lui, de comorbiditățile lui, de ce vaccinuri a făcut până atunci și să meargă la medicul de familie cu un plan foarte precis.

De multe ori reușim să eliberăm chiar noi rețetele compensate din spital. Pacientul se duce peste drum la farmacie, se întoarce în ziua externării și își face vaccinul în spital. Această grăbire a circuitului este foarte importantă", a mai declarat prof. univ. dr. Victoria Aramă.

Medicul consideră că și specialiștii din alte domenii medicale ar trebui să prescrie vaccinurile pacienților aflați la risc, fie la externare, fie în timpul consultațiilor. În acest fel, pacientul ar pleca din cabinet cu o recomandare clară și cu un plan pe care să îl urmeze împreună cu medicul de familie.

"Se vorbea mai devreme despre faptul că atestatul de vaccinare poate să pună unele piedici, dar părerea noastră, a infecționiștilor și a epidemiologilor, este că ar fi foarte important ca medicii din alte specialități să prescrie pacienților, la externare sau la consultații, vaccinul. Să plece cu o indicație fermă de la specialist, pentru că un cardiolog nu are atât de mult timp să și vaccineze", a arătat medicul.

Un alt grup vulnerabil este reprezentat de femeile însărcinate. Prof. univ. dr. Victoria Aramă spune că, în fiecare an, există gravide care dezvoltă forme severe de gripă, unele dintre ele necesitând internarea în terapie intensivă sau ajungând chiar la deces.

"Avem în fiecare an gravide cu gripe severe, care dezvoltă forme ce ajung în ATI sau chiar duc la deces. Vaccinarea gravidei este extrem de importantă. Indiferent de trimestrul de sarcină, în sezonul gripal, gravidele ar trebui să fie vaccinate și să poată face acest lucru gratuit. Nu afectează fătul. Din contră! Va fi protejată atât gravida de o formă severă de gripă, cât și nou-născutul, care va fi protejat în primele luni de viață", a explicat prof. univ. dr. Victoria Aramă.

Medicul mai avertizează că, în lipsa vaccinării, persoanele vulnerabile pot dezvolta complicații severe. Printre acestea se numără copiii foarte mici, vârstnicii, pacienții cu boli cronice și femeile însărcinate, pentru care vaccinul este compensat integral.

"În lipsa vaccinării, dacă vorbim de populațiile la risc – copiii foarte mici, vârstnicii, pacienții cu boli cronice, gravidele – unde vaccinul este compensat 100%, absența vaccinării face ca aceste persoane să dezvolte forme severe, să ajungă în spital, să fie internate cu complicații în ATI cu insuficiență respiratorie. Și să nu uităm că gripa crește de zece ori riscul de infarct miocardic acut. Un pacient care face infarct miocardic acut la două săptămâni după gripă, cu siguranță, dacă ar fi fost vaccinat, nu ar fi făcut infarctul miocardic acut. Gripa crește de 8-10 ori riscul de accident vascular cerebral. Cumva sunt niște complicații asociate gripei mai puțin cunoscute, pe care le putem preveni prin vaccinare ", a avertizat medicul.

În acest context, specialista recomandă ca vaccinarea să fie realizată cât mai curând, în funcție de indicațiile medicale, pentru a reduce riscul de îmbolnăvire severă, internare și complicații asociate infecțiilor respiratorii. În România, gripa poate continua până în lunile de primăvară, astfel că persoanele care nu s-au imunizat la începutul sezonului pot beneficia în continuare de protecție.