Ursula von der Leyen avertizează: Democrația și statul de drept, amenințate într-o lume tot mai tranzacțională

Nimic nu este exclus din discuție când vine vorba de strângerea de fonduri pentru apărare, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând că valori europene precum democrația și statul de drept sunt amenințate într-o lume tot mai tranzacțională. Fără a-l menționa pe Donald Trump pe nume, șefa executivului UE a declarat reporterilor că există un nou sentiment de urgență în sfera geopolitică și că „ceva fundamental” s-a schimbat de când ea și-a început al doilea mandat, la 1 decembrie, relatează The Guardian.

„Valorile noastre europene, democrația, libertatea, statul de drept sunt amenințate”, a declarat von der Leyen reporterilor la o conferință de presă. „Vedem că suveranitatea, dar și angajamentele ferme sunt puse sub semnul întrebării. Totul a devenit tranzacțional”, a menționat ea, într-o aluzie voalată la Donald Trump. După ce a fost întrebată în mod repetat despre acest subiect, von der Leyen a subliniat că SUA continuă să fie un aliat, deși a recunoscut că există „fără nicio îndoială” subiecte de controversă. „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, cred că este un semnal de alarmă foarte puternic”, a spus ea.

Săptămâna trecută, liderii UE s-au angajat să crească dramatic cheltuielile militare după ce von der Leyen a prezentat un plan de 800 de miliarde de euro care permite statelor membre să contracteze împrumuturi și să crească datoriile naționale fără a fi penalizate în temeiul normelor fiscale stricte ale blocului. Cu toate acestea, multe state membre ar dori să se meargă mai departe și, pentru a crește cheltuielile de apărare, pledează pentru împrumuturi comune cu care să finanțeze subvenții directe. Întrebată despre astfel de propuneri, von der Leyen a declarat: „Nimic nu este în afara mesei de discuție. Sunt deschisă față de orice este necesar”.

O astfel de mișcare ar necesita sprijinul Germaniei, care s-a opus împrumuturilor comune în domeniul apărării în timpul guvernului de coaliție condus de Olaf Scholz. Cu toate acestea, viitorul cancelar de centru-dreapta, Friedrich Merz, a adus speranța unei schimbări de opinie la Berlin, după ce a ajuns rapid la un acord cu partenerii săi de coaliție social-democrați pentru a modifica Constituția Germaniei în vederea unui plan de cheltuieli pentru apărare și infrastructură.

În timp ce von der Leyen a descris SUA drept un aliat, oficialii UE sunt îngrijorați de Donald Trump, care a suspendat ajutorul militar american și schimbul de informații cu Kievul, l-a ironizat pe Volodimir Zelenski din Ucraina și a părut tolerant față de bombardamentele lui Vladimir Putin asupra Ucrainei. Când a fost întrebată dacă vede o nevoie de a redefini abordarea Bruxelles-ului față de Washington, von der Leyen a spus că răspunsul este „un nu clar - este o relație complet diferită față de cea cu China”. „Desigur, SUA sunt aliați”, a completat ea, adăugând: „Da, există diferențe ... dar interesele comune depășesc întotdeauna diferențele noastre. Vom avea divergențele noastre și trebuie să le rezolvăm”.

Trump a amenințat că va impune tarife vamale UE, iar alinierea sa la Rusia cu privire la Ucraina i-a neliniștit pe oficialii europeni. Liderul american a ridicat, de asemenea, dubii privind angajamentele de securitate ale SUA față de Europa sub umbrela NATO.

Von der Leyen a declarat că planul său de 800 de miliarde de euro ar putea fi „fundația unei uniuni europene a apărării” și a menționat posibilitatea de a colabora cu alte țări care gândesc la fel, precum Regatul Unit, Norvegia sau Canada. O întrebare rămâne deschisă: dacă aceste țări din afara UE ar putea fi implicate în contracte de apărare de miliarde de euro. Președintele francez Emmanuel Macron susține o politică de „buy European”, dar Germania și Polonia au semnalat o mai mare deschidere față de achiziția de echipamente de apărare costisitoare din alte țări.

Deși von der Leyen a vorbit despre sprijinul acordat Kievului, ea nu s-a referit direct la o propunere de ajutor militar pe termen scurt din partea șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas. Aceasta a făcut apel la statele membre să accelereze eforturile de ajutorare a Ucrainei, inclusiv prin livrarea „cât mai curând posibil” a 1,5 milioane de cartușe și sisteme de apărare. După atacurile recente asupra Ucrainei, Kallas a cerut UE să sporească sprijinul militar, avertizând că mulți civili ucraineni vor plăti un preț mare.

Întrebată despre ajutorul militar pentru Ucraina, von der Leyen a declarat că „va trebui să îl creștem fără nicio îndoială” și a menționat că Kievul ar putea beneficia de planul de 800 de miliarde de euro, cu împrumuturi și flexibilități fiscale care urmează să fie finalizate. UE a furnizat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 52 de miliarde EUR, la egalitate cu SUA. În ciuda scăderii importurilor de gaz prin conducte, cărbune și petrol, Europa a cumpărat o cantitate record de gaz natural lichefiat rusesc în 2024.

Von der Leyen a mai anunțat că, în „următoarele săptămâni”, va convoca prima reuniune axată pe „securitatea externă și internă, energie, apărare și cercetare”, incluzând securitatea cibernetică, comerțul și „interferența străină”.