UNIREA Basarabiei cu România: 103 ani de la istorica decizie a Sfatului Țării de la Chișinău

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău vota Unirea Basarabiei cu România.

Basarabia, teritoriu românesc rupt din trupul vechii Moldove şi alipită de Rusia în 1812, a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Unirea a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri.

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!", scria în actul semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa și secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan.

În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa primului ministru de la București Alexandru Marghiloman, care, în numele poporului român, al guvernului României şi al Regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea.

Era, după cum avea să spună Regele Ferdinand, „înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo şi de dincoace de apele Prutului”. Unirea a fost primită cu entuziasm şi satisfacţie de românii de pretutindeni şi a stimulat lupta de eliberare a românilor aflaţi sub stăpânire străină.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.