Un aliat al lui Putin a cedat în faţa protestelor. Stare de urgenţă în ţară

Preşedintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a renunţat sâmbătă la planurile de reducere a autonomiei provinciei Karakalpakstan din ţară, în urma unor proteste rare pentru regimul autoritar de la Taşkent.

Uzbekistanul a anunţat sâmbătă instituirea stării de urgenţă pentru o lună în republică autonomă în care au avut loc protestele care l-au forţat pe preşedintele Şavkat Mirziyoyev să renunţe la reformele constituţionale.

Secretarul de presă al preşedintelui Şevkat Mirziyoyev a scris pe Telegram că starea de urgenţă în Republica Karakalpakstan va fi în vigoare de duminică, imediat după miezul nopţii, până pe 2 august.

Măsura a fost luată pentru "a asigura siguranţa cetăţenilor, a le proteja drepturile şi libertăţile (şi) a restabili legea şi ordinea", a adăugat declaraţia.

Protestele au avut loc împotriva planurilor de reformă constituţională care ar fi schimbat statutul Karakalpakstanului, o republică autonomă în care locuieşte poporul Karakalpak - un grup etnic minoritar cu o limbă proprie.

Poliţia a dispersat protestatarii după ce unii dintre ei au încercat să ia cu asalt clădirile guvernului local din capitala regiunii, Nukus, au declarat oficialii locali şi guvernamentali.

Conform actualei constituţii uzbece, Karakalpakstan este descrisă ca o republică suverană în cadrul Uzbekistanului, care are dreptul de a se separa prin organizarea unui referendum.

Noua versiune a constituţiei - asupra căreia Uzbekistanul intenţionează să organizeze un referendum în lunile următoare - nu va mai menţiona suveranitatea Karakalpakstanului sau dreptul la secesiune, notează Mediafax.

Dar, într-o reacţie rapidă la protest, Mirziyoyev a declarat sâmbătă, în timpul unei vizite în Karakalpakstan, că modificările privind statutul acesteia trebuie eliminate din reforma propusă, a precizat biroul său într-o declaraţie.