Solicitările lui Putin privind Ucraina: Ce vrea și la ce este dispus să renunțe liderul de la Kremlin pentru a opri războiul

Președintele rus Vladimir Putin cere Ucrainei să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului, să renunțe la ambiția de a adera la NATO, să rămână neutră și să nu accepte trupe occidentale pe teritoriul său, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu modul de gândire de la vârful Kremlinului.

Putin s-a întâlnit vinerea trecută cu omologul său american Donald Trump în statul american Alaska, pentru primul summit Rusia-SUA din ultimii patru ani. Cei doi președinți au petrecut aproape tot timpul întâlnirii lor în spatele ușilor închise, care a durat trei ore, discutând despre cum ar putea arăta un compromis privind Ucraina, potrivit surselor care au solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.

Luând cuvântul ulterior, alături de Trump, Putin a declarat că speră ca întâlnirea să deschidă calea către pace în Ucraina - dar niciunul dintre președinți nu a oferit detalii specifice despre ce anume au discutat.

În cea mai detaliată relatare de până acum, din perspectiva Rusiei, despre oferta lui Putin la summit, Reuters a reușit să schițeze contururile a ceea ce Kremlinul ar dori să vadă într-un posibil acord de pace pentru a pune capăt unui război care a ucis și rănit sute de mii de oameni.

În esență, au declarat surse ruse, Putin a făcut compromisuri în ceea ce privește revendicările teritoriale pe care le-a prezentat în iunie 2024, care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru regiuni pe care Moscova le revendică drept parte a Rusiei: Donețk și Lugansk în estul Ucrainei - care alcătuiesc Donbasul - plus Herson și Zaporojie în sud.

Kievul a respins acești termeni ca fiind echivalentul unei capitulări.

În noua sa propunere, președintele rus a continuat să insiste ca Ucraina să se retragă complet din zonele din Donbas pe care încă le controlează, potrivit celor trei surse. În contrapondere, Moscova ar stabili actualele linii de front în Zaporojie și Herson, au adăugat acestea.

Rusia controlează aproximativ 88% din Donbas și 73% din Zaporojie și Herson, conform estimărilor SUA și datelor open-source.

Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze mici porțiuni din regiunile ucrainene Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au declarat sursele citate.

Totodată, Putin nu renunță la pretențiile sale anterioare. Acestea sunt ca Ucraina să-și abandoneze ambițiile de a adera la NATO, ca alianța militară condusă de SUA să fie de acord cu un angajament constrângător din punct de vedere juridic că nu se va extinde mai departe spre est, ca armata ucraineană să fie limitată și ca niciun fel de trupe occidentale să nu fie desfășurate pe teren în Ucraina ca parte a unei forțe de menținere a păcii, au declarat sursele citate.

Totuși, pozițiile celor două părți rămân în continuare îndepărtate, la mai bine de trei ani după ce Putin a ordonat trimiterea a mii de soldați ruși în Ucraina, într-o invazie la scară largă care a urmat anexării peninsulei Crimeea în 2014 și luptelor prelungite din estul țării între separatiști susținuți de Rusia și trupe ucrainene.

Ministerul de Externe al Ucrainei nu a comentat imediat cu privire la propuneri.

Președintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea retragerii de pe teritoriul ucrainean recunoscut la nivel internațional ca parte a unui acord și a declarat că regiunea industrială Donbas servește ca fortăreață care împiedică Rusia să avanseze și mai mult în Ucraina.

„Dacă vorbim pur și simplu despre o retragere din est, nu putem face asta”, a declarat el reporterilor în comentarii publicate de Kiev joi. „Este o chestiune de supraviețuire a țării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”, a adăugat președintele ucrainean.

Între timp, aderarea la NATO este un obiectiv strategic consacrat în Constituția țării și unul pe care Kievul îl consideră cea mai fiabilă garanție de securitate. Zelenski a atras atenția că nu este treaba Rusiei să decidă cu privire la apartenența la alianță.

Casa Albă și NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii cu privire la propunerile Rusiei.

Cercetătorul pe probleme politice Samuel Charap, președinte al departamentului de Politici pentru Rusia și Eurasia la RAND, un think-tank de politică globală cu sediul în SUA, a declarat că orice cerință ca Ucraina să se retragă din Donbas rămâne o opțiune neplăcută pentru Kiev, atât politic, cât și strategic.

„Deschiderea către „pace” în termeni categoric inacceptabili pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă un spectacol de dragul lui Trump decât un semn al unei adevărate dorințe de compromis. Singura modalitate de a testa această propunere este de a începe un proces serios la nivel de lucru pentru a clarifica aceste detalii”, a adăugat el.

Forțele ruse controlează în prezent o cincime din Ucraina, o suprafață aproximativ echivalentă cu dimensiunea statului american Ohio, conform estimărilor americane și hărților open-source.

Cele trei surse apropiate Kremlinului au declarat că summitul din orașul Anchorage din Alaska a deschis calea celei mai bune șanse de pace de la începutul războiului, deoarece au existat discuții specifice despre condițiile Rusiei, iar Putin și-a arătat disponibilitatea de a ceda teren.

„Putin este pregătit pentru pace - pentru compromis. Acesta este mesajul care i-a fost transmis lui Trump”, a spus una dintre persoane.

Sursele au avertizat că Moscovei nu îi este clar dacă Ucraina ar fi pregătită să cedeze ce i-a mai rămas din Donbas și că, dacă nu o va face, războiul va continua. De asemenea, nu este clar dacă Statele Unite vor recunoaște sau nu teritoriile ucrainene cucerite de Rusia, au adăugat ele.

O a patra sursă a declarat că, deși problemele economice sunt secundare pentru Putin, el înțelege vulnerabilitatea economică a Rusiei și amploarea efortului necesar pentru a merge mult mai departe în Ucraina.

Trump a declarat că dorește să pună capăt „băii de sânge” provocate de război și să fie amintit ca un „președinte pacificator”. El a anunțat luni că a început să organizeze o întâlnire între liderii rus și ucrainean, urmată de un summit trilateral cu președintele SUA.

„Cred că Vladimir Putin vrea să-l vadă încheiat (n.r. - războiul)”, a declarat Trump, în timp ce Zelenski se afla lângă el, în Biroul Oval. „Sunt încrezător că vom rezolva problema”, a adăugat republicanul.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi că Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski, dar că mai întâi trebuie puse la punct toate chestiunile și că există un semn de întrebare cu privire la autoritatea lui Zelenski când vine vorba să semneze un acord de pace.

Putin și-a exprimat în repetate rânduri îndoielile cu privire la legitimitatea lui Zelenski, deoarece mandatul acestuia urma să expire în mai 2024, dar dat fiind că este război, încă nu au putut avea loc noi alegeri prezidențiale. Kievul spune că Zelenski rămâne președintele legitim al Ucrainei.

Liderii Regatului Unit, Franței și Germaniei au declarat că sunt sceptici că Putin vrea să pună capăt războiului.

Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a jucat un rol esențial în pregătirea summitului și a celei mai recente campanii în favoarea păcii, potrivit a două dintre sursele ruse.

În 6 august, Witkoff s-a întâlnit la Kremlin cu Putin și cu consilierul președintelui rus pentru afaceri internaționale Iuri Ușakov. În cadrul întâlnirii, Putin i-a transmis clar lui Witkoff că este gata să ajungă la o înțelegere și a stabilit contururile a ceea ce ar putea accepta pentru a încheia pacea, potrivit a două surse ruse.

Dacă Rusia și Ucraina ar putea ajunge la o înțelegere, atunci există diverse opțiuni pentru un acord oficial - inclusiv un posibil acord tripartit Rusia-Ucraina-SUA, recunoscut de Consiliul de Securitate al ONU, a declarat una dintre surse.

O altă opțiune este revenirea la acordurile eșuate de la Istanbul din 2022, în care Rusia și Ucraina au discutat despre neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul garanțiilor de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Regatul Unit, China, Franța, Rusia și Statele Unite, au adăugat sursele.

„Există două opțiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci există mai mult război”, a spus una dintre persoane.