Putin, încolțit din toate părțile. Europa pregătește cele mai dure sancțiuni din ultimii trei ani împotriva Rusiei și își coordonează măsurile cu Washingtonul

Uniunea Europeană se pregătește să impună „cele mai dure sancțiuni adoptate împotriva Rusiei în ultimii trei ani”, a anunțat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, într-un interviu televizat. Noile măsuri vor fi coordonate strâns cu senatori americani și vizează direct resursele care alimentează mașinăria de război a Kremlinului.

Declarațiile vin într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu drone și rachete asupra zonelor rezidențiale ucrainene, în contextul stagnării ofensivei convenționale pe front.

Potrivit lui Barrot, „Putin nu mai avansează, ci se limitează la a bombarda civili. Această spirală a violenței trebuie să înceteze.”

În paralel, senatorul republican Lindsey Graham a declarat că Senatul american este pregătit să voteze un nou pachet legislativ de sancțiuni împotriva Rusiei imediat după vacanța parlamentară din iulie. Inițiativa, elaborată de mai multe luni, vizează atât Rusia, cât și țările care contribuie la susținerea regimului de la Kremlin – inclusiv prin ocolirea sancțiunilor existente.

„Senatul va avansa un proiect bipartizan care permite impunerea de tarife și sancțiuni împotriva celor care sprijină mașinăria de război a lui Putin și nu ajută Ucraina”, a spus Graham.

El a mai precizat că Administrația Trump este pregătită să sprijine aceste măsuri, considerate de republicani drept o pârghie suplimentară în vederea opririi conflictului. „Ucraina a acceptat armistiții și negocieri, în timp ce Putin continuă să refuze orice efort diplomatic. A venit timpul să-i oferim președintelui Trump instrumentele necesare pentru a încheia acest război”, a adăugat Graham.

Coordonarea dintre Bruxelles și Washington reflectă o schimbare de ton în politica europeană, pe fondul criticilor privind eficiența sancțiunilor anterioare. Barrot a subliniat că noile măsuri, formulate pe baza propunerilor franceze, „vor lovi direct sursele de finanțare ale Kremlinului”.

Este vorba, cel mai probabil, de noi restricții privind exporturile de tehnologie, măsuri împotriva entităților care facilitează comerțul paralel cu Moscova, dar și de sancțiuni secundare aplicate statelor partenere ale Rusiei – precum Belarus, China sau Iran – implicate în ocolirea regimului sancționator occidental.

Experții atrag atenția că Rusia a reușit, în ciuda izolării internaționale, să mențină un flux economic stabil prin relațiile cu state precum China, Iran și Belarus – toate implicate în furnizarea de bunuri, armament sau componente cu dublă utilizare. Noile sancțiuni vizează tocmai această rețea de sprijin logistic și financiar care a permis Moscovei să continue războiul în Ucraina în pofida sancțiunilor impuse din 2022.

„Acest război nu poate continua. Pentru a-l opri, Europa, în coordonare cu partenerii americani, va adopta cele mai dure sancțiuni din ultimii ani”, a reiterat Barrot.

Eficiența noilor sancțiuni va depinde însă nu doar de amploarea lor, ci și de capacitatea Occidentului de a menține un front comun într-un context geopolitic tot mai fragmentat.