Donald Trump și Vladimir Putin vorbesc chiar ACUM la telefonul roșu despre soarta Ucrainei. Rusia ar putea pretinde şi oraşul Odesa, pe lângă teritoriile ucrainene deja cucerite de ruşi​

Donald Trump și Vladimir și-au început chiar acum conversația care poate schimba soarta Ucrainei, Europei și întregului glob. Două ore este programat să dureze acest apel, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului. Putin a spus anterior că este de acord să se înceteze focul în Ucraina, dar numai în anumite condiții și că vrea să discute direct cu Trump mai multe detalii. Discuțiile dintre președintele american și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar putea duce la o nouă împărțire a Ucrainei, similară cu cea decisă la Conferința de la Ialta din 1945, relatează The New York Times. Cei doi vor negocia mai mult ce va pierde Ucraina, titrează sursa citată.

Între timp, presa americană a aflat ce urmează să-i ceară Putin lui Donald Trump, ca să fie de acord cu armistițiul. Putin vrea ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să se oprească, ca Rusia să fie de acord cu planul propus de Trump. Președintele rus i-a spus asta direct emisarului trimis de Trump la Moscova săptămâna trecută. Potrivit Bloomberg, este o condiție obligatorie a Putin să fie de acord cu armistițiul.

Rusia ar vrea să se oprească toate livrările de arme din Vest, dar s-ar mulțumi deocamdată cu sistarea ajutorului militar american. Sursele rusești ale Bloomberg au spus că această oprire ar fi doar temporară. Livrările s-ar relua după semnarea acordului final de pace, prin care Ucraina ar agrea să își limiteze potențialul militar.

În paralel, un oficial european a spus pentru Bloomberg că Europa nu ar fi de acord cu această cerere a Rusiei de blocare a livrărilor de arme pe timpul armistițiului. Acesta a spus că dacă așa ceva s-ar realiza, Rusia ar putea să se reînarmeze pe timpul încetării focului, în timp de Ucraina nu ar avea aceeași posibilitate.

Într-un posibil acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, Trump pare dispus să ofere Rusiei Crimeea și o mare parte din teritoriile ocupate, iar surse din administrația sa sugerează că Moscova ar putea primi și portul strategic Odesa, relatează The New York Times.

Într-o declarație făcută duminică la bordul Air Force One, Trump a confirmat că discuția telefonică de marți cu Putin va viza "teritorii și obiective strategice (active) pe care Rusia le-ar păstra" în schimbul unui acord de încetare a focului cu Ucraina. Consilierii săi au transmis deja semnale că Washingtonul ar accepta ca Rusia să păstreze Crimeea și regiunile ucrainene ocupate începând cu 2022. Mai mult, Ucraina se teme că liderul american ar putea ceda și Odesa, un oraş strategic de importanță vitală la Marea Neagră.

Odesa, principalul port al Ucrainei, este considerată esențială pentru economia țării și pentru accesul său la piețele internaționale. În cazul în care ar fi predat Rusiei, Ucraina ar deveni o țară lipsită de ieșire la mare, dependentă de infrastructura vecinilor săi pentru comerț și aprovizionare militară.

În timp ce Trump discută direct cu Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și aliații europeni nu par să fie parte a procesului decizional. Casa Albă a anunțat că "a informat" Kievul și liderii europeni, însă este neclar dacă aceștia vor avea un cuvânt de spus în privința compromisurilor teritoriale.

Michael Waltz, consilierul pentru securitate națională al lui Trump, a sugerat că este mai important "să oprim pierderile de vieți omenești" decât să menținem poziția actuală a Ucrainei. Retorica administrației Trump pare să mute accentul de la apărarea teritoriului ucrainean la "negocieri pragmatice" cu Rusia, ceea ce ar putea însemna sacrificarea unor regiuni în favoarea unui armistițiu.

Europa și SUA, pe căi diferite?

Pe fondul acestor negocieri, statele europene, precum Franța și Marea Britanie, iau în considerare trimiterea de trupe în Ucraina pentru a preveni o victorie totală a Rusiei. Însă nu este clar dacă Putin ar accepta o forță internațională de menținere a păcii sau dacă prezența europeană ar fi suficientă fără sprijinul Statelor Unite.

În paralel, administrația Trump ia măsuri care sugerează o schimbare de atitudine față de Rusia. Departamentul de Justiție se retrage din ancheta internațională privind crimele de război comise în Ucraina, iar investigațiile asupra atrocităților comise de forțele rusești au fost reduse.

Ce urmează pentru Ucraina?

Dacă Trump și Putin ajung la o înțelegere, aceasta ar putea redesena granițele Ucrainei și ale Europei de Est. Un astfel de acord ar marca un precedent periculos, arătând că agresiunea militară poate fi răsplătită cu teritorii. Mai mult, China ar putea interpreta acest compromis ca un semnal că poate acționa similar în privința Taiwanului, explică The New York Times.

Pentru moment, Ucraina rămâne prinsă între interesele marilor puteri, iar viitorul său ca stat suveran depinde nu doar de rezistența internă, ci și de deciziile luate în conversațiile telefonice dintre Washington și Moscova.