UE se ceartă pe noile sancțiuni contra Rusiei: Grecia blochează pachetul din cauza GNL-ului rusesc

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri pentru o nouă rundă de discuții privind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul războiului declanșat de Moscova în Ucraina.

Bruxellesul pregătește un nou set de măsuri împotriva Rusiei, însă discuțiile sunt dificile din cauza divergențelor dintre statele membre. Principalul punct de blocaj îl reprezintă poziția Greciei, care frânează ajungerea la un acord rapid.

Noul pachet urmărește să intensifice presiunea asupra economiei ruse, în special asupra sistemului bancar și a veniturilor obținute din exporturile de energie. Miza este reducerea resurselor financiare ale Moscovei, folosite pentru alimentarea mașinii de razboi.

Cu toate acestea, Atena cere modificarea unor prevederi legate de transportul gazului natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia. Guvernul elen susține că actualele propuneri ar afecta interesele industriei sale maritime.

Autoritățile elene afirmă că limitarea transferurilor de GNL rusesc nu ar diminua semnificativ veniturile Rusiei, ci ar avantaja operatori din afara UE, care ar prelua aceste rute și contracte. Astfel, impactul asupra Moscovei ar fi redus, iar concurenții globali ai Greciei ar fi favorizați.

Grecia este unul dintre cei mai importanți actori ai industriei maritime mondiale. Țara are o poziție dominantă în transportul de GNL pe piața europeană și concurează direct cu mari jucători internaționali precum Japonia, China și Statele Unite ale Americii.

Diplomații europeni sperau ca negocierile să avanseze mai ușor după ce Ungaria și-a temperat opoziția față de acest dosar. Totuși, diferențele de opinie dintre statele membre au reapărut, complicând procesul de adoptare a noului pachet.

Comisia Europeană caută un compromis care să permită limitarea în continuare a veniturilor energetice ale Rusiei, dar fără a afecta disproporționat anumite economii ale statelor membre. Obiectivul este menținerea unității în interiorul Uniunii, în timp ce presiunea asupra Moscovei crește.

Pachetul aflat în discuție vizează în mod special sistemul financiar rus. După excluderea în 2022 a principalelor instituții de credit din sistemul internațional SWIFT, numeroase companii au continuat tranzacțiile prin bănci mai mici sau recurgând la rețele bazate pe criptomonede.

Potrivit diplomaților europeni, noul pachet include aproape 215 persoane și entități, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproximativ 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica la peste 100 numărul total al instituțiilor bancare rusești sancționate de UE.

Un raport al serviciilor europene de informații avertizează că sistemul bancar rus se confruntă cu vulnerabilități tot mai mari, iar noile măsuri ar putea accentua aceste presiuni asupra economiei ruse. Impactul cumulativ al sancțiunilor este considerat tot mai vizibil.

Rusia respinge însă aceste evaluări și susține că sancțiunile occidentale nu și-au atins scopurile declarate, afirmând că economia sa s-a adaptat și că efectele negative sunt limitate.

Pe lângă măsurile financiare, Comisia Europeană propune prelungirea cu încă șase luni a plafonului de preț pentru petrolul rusesc, stabilit în prezent la 44,10 dolari pe baril. Acest prag a fost redus în 2025 de la 60 de dolari și urma să fie reevaluat în această perioadă.

Statele membre ale Uniunii Europene au decis însă să amâne hotărârea finală până la 23 iulie 2026, pentru a evita blocarea negocierilor privind întregul pachet de sancțiuni. Astfel, discuțiile despre prețul petrolului nu vor împiedica adoptarea celorlalte măsuri.

Oficialii europeni avertizează că o eventuală majorare a plafonului, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al fluctuațiilor pieței energetice, ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare considerabile, reducând efectul sancțiunilor și al restricțiilor aplicate până acum de UE.