UE pregătită să extindă frontierele până în 2030: Moldova și Ucraina pe drumul aderării, Serbia și Georgia în impas. Ce opțiuni sunt pentru eliminarea vetoului?

Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în 2030, a afirmat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Ea a subliniat eforturile liderilor din Moldova, Muntenegru și Albania în realizarea reformelor, dar a criticat regresul democratic din Serbia și declinul accentuat din Georgia.

Comisia Europeană a publicat recent rapoarte anuale despre cele 10 țări care aspiră la aderare, după ce invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a revitalizat procesul de extindere. Kallas a subliniat: „Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie foarte clare. Este esențial, dacă dorim să fim un actor mai puternic pe scena mondială”. Ea a subliniat importanța aderării până în 2030.

Muntenegru și Albania sunt cele mai avansate în procesul de aderare, iar Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, subliniază că aderarea la UE este o „garanție majoră de securitate” pentru Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că dorește ca Ucraina să fie membru UE înainte de 2030. Oficialii UE au lăudat și Moldova pentru progresele remarcabile realizate.

Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a menționat că Moldova a înregistrat cele mai mari progrese în ultimul an, în ciuda amenințărilor hibride și a încercărilor de destabilizare. ipn.md a informat despre accesele critice adresate autorităților din Georgia, cărora li s-au suspendat negocierile de aderare după o represiune violentă împotriva protestatarilor pașnici.

Kos a criticat și autoritățile din Serbia pentru regresul în libertatea de exprimare. UE a adoptat o poziție mai fermă față de Belgrad, cerând clarificarea poziției strategice prin evitarea retoricii anti-UE.

Extinderea Uniunii Europene necesită aprobarea unanimă a statelor membre, iar Ungaria blochează în prezent discuțiile cu Ucraina, încetinind astfel și progresul Moldovei, deoarece cele două procese sunt interconectate. Sunt explorate opțiuni pentru a continua negocierile fără aprobarea tuturor celor 27 de țări. Politicienii au propus reformarea UE pentru a evita paralizia politică într-o uniune extinsă.

Kos a sugerat că reformarea Uniunii nu este necesară înainte de admiterea Muntenegrului sau Albaniei. Ea a asigurat că aceste noi membri nu vor avea implicații financiare majore asupra actualilor membri.

Deși Ucraina, cu o populație de 41,4 milioane de locuitori înainte de război, este considerată un caz special, Kallas a menționat oportunitatea discutării funcționării UE. Ea a precizat că ordinea mondială se schimbă, întrebându-se care este rolul UE acum. UE poate deveni un jucător geopolitic capabil doar dacă deciziile pot fi adoptate la timp.