Tribunalul ONU atrage atenția asupra pericolului schimbărilor climatice: O interpretare juridică ce poate schimba discursul global

Curtea Internațională de Justiție, cel mai înalt tribunal al ONU, a început miercuri să prezinte un aviz consultativ - fără precedent - cu privire la obligațiile legale ale statelor în încetinirea schimbărilor climatice și responsabilitatea istorică a marilor poluatori.

”Consecințele modificărilor climatice (...) afectează atât ecosistemele naturale, cât și populațiile umane”, subliniind astfel amenințarea urgentă și existențială pe care o reprezintă aceste schimbări, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa. El a deschis citirea unui aviz extins de câteva sute de pagini. Momentan, Curtea nu și-a prezentat concluziile.

”Cred că acest aviz poate schimba esențial dezbaterea actuală privind climatul”, a declarat Ralph Regenvanu, ministrul Modificărilor Climatice din Vanuatu. Procedura a fost inițiată în 2019 de studenți din arhipelag și susținută de un vot al Adunării Generale a ONU. ”Suferim această situație de 30 de ani. Acesta va schimba discursul și este exact ce avem nevoie”, a afirmat Regenvanu, conform AFP.

Acest aviz, consultativ și neconstrângător, al celei mai înalte autorități judiciare a ONU, va oferi o interpretare juridică solidă ce poate fundamenta acțiunile viitoare ale legiuitorilor și judecătorilor din întreaga lume. ”Modificările climatice nu sunt doar un subiect academic. Le trăim zilnic”, a spus un student din Fiji, Vishal Prasad, care a inițiat campania împreună cu colegi de la Universitatea Pacificului de Sud, în Vanuatu.

Avizul CIJ ar putea fi ”una dintre deciziile juridice cele mai importante ale vremurilor noastre”, a declarat Joie Chowdhury, avocata principală a ONG-ului CIEL care susține procedura. Aproximativ 100 de manifestanți au fost prezenți miercuri în fața sediului CIJ cu mesajul ”tribunalele au vorbit - guvernele trebuie acționeze”.

Națiunile Unite au adresat două întrebări celor 15 judecători ai CIJ. Prima întrebare este despre obligațiile statelor, conform dreptului internațional, de a proteja Terra de emisiile de gaze cu efect de seră, în special pentru generațiile actuale și viitoare. A doua vizează consecințele juridice pentru statele ale căror emisii au cauzat daune de mediu, în special insulelor vulnerabile și joase.

Curtea a organizat audieri extinse la Palatul Păcii, cu participarea a peste 100 de națiuni și grupuri. Țările și activiștii de mediu, nemulțumiți de lentoarea procesului de negociere obișnuit, se adresează tribunalelor naționale și internaționale cu scopul de a forța țările să acționeze, obținând deja câteva decizii favorabile.

COP anuale au adus schimbări în previziunile privind încălzirea globală, dar insuficiente pentru a respecta obiectivul limită de 2°C față de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea a înregistrat deja o încălzire de cel puțin 1,3%.

Dezbaterea implică, ca în povestea lui David și Goliat, țări mici în curs de dezvoltare și economii avansate mari. Mari poluatori - precum Statele Unite și India - au avertizat CIJ și susțin procesul COP, în baza Convenției-cadru a ONU, deși acesta are neajunsuri. De asemenea, SUA condusă de Donald Trump s-a retras din Acordul de la Paris.

Țările mici cer poluatorilor să le plătească despăgubiri. Principiul cardinal este că statele responsabile sunt obligate să repare integral prejudiciul cauzat, susține Margaretha Wewerinke-Singh din Vanuatu. Însă marile economii consideră cererea drept inacceptabilă.

Aceste state cer o cronologie clară pentru eliminarea combustibililor fosili și compensații financiare. Criticii îi acuză pe marii poluatori că ignoră avizele CIJ. Totuși, explică Andrew Raine de la ONU Mediu, dreptul internațional se construiește cu astfel de avize care clarifică aplicarea sa crizei climatice, având impact asupra tribunalelor naționale și dezbaterilor publice globale.