SUA lansează la ONU o declarație globală pentru libertatea de exprimare online, stârnind critici dure din partea Bruxellesului

Preşedintele SUA, Donald Trump, intenţionează să promoveze o „declaraţie globală privind libertatea de exprimare” la următoarea Adunare Generală a ONU, prezentând-o ca pe un document de referinţă în dezbaterea internaţională despre rolul statelor în reglementarea mediului online.

Unii europarlamentari au reacţionat critic şi susţin că această declaraţie ar reprezenta un atac subtil la adresa reglementărilor UE din domeniul tehnologiei. Ei văd în inițiativa americană o încercare de a submina cadrul european de control al platformelor digitale.

Textul propus de SUA ar denunţa „legi noi” şi „cadre de reglementare” care, în opinia autorilor, ar pune în pericol libertatea de exprimare în „ţări istoric democratice”. Oficialii Partidului Republican, dar şi reprezentanţi ai Casei Albe, au criticat în mod repetat regulile impuse platformelor online în UE, susţinând că acestea echivalează cu cenzura. JD Vance, vicepreşedintele SUA, a declarat în februarie 2025 că cea mai mare ameninţare la adresa Europei o reprezintă propriile sale acţiuni împotriva libertăţii de exprimare, nu Rusia sau China.

„Instinctul automat al administrației Trump de a zugrăvi orice reglementare tehnologică drept o cruciadă pentru libertatea de exprimare este teatru politic – o perdea de fum calculată, menită să abată atenția de la adevărații cenzori: guvernul SUA și aliații săi corporativi”, a declarat europarlamentarul german din grupul Verzilor, Alexandra Geese, după ce i-au fost prezentate fragmente din declaraţie.

Conform documentului, statele care ar urma să semneze declaraţia propusă de SUA s-ar angaja „să recunoască faptul că pedepsirea discursurilor presupus false, cum ar fi dezinformarea, informarea eronată sau discursul de ură” poate pune în pericol libertatea de exprimare. Excepţie ar exista doar „în cazul în care acel conţinut incită direct la violenţă”. Astfel, accentul este pus pe limitarea intervenţiei statelor asupra conţinutului online, chiar şi atunci când acesta este considerat problematic.

Sarah Rogers, subsecretar de stat pentru diplomaţie publică, a confirmat existenţa unui draft al acestui document. Ea a recunoscut public că procesul de redactare este deja în curs şi că Washingtonul caută parteneri pentru a susţine iniţiativa pe plan internaţional.

„Am redactat o declarație comună cu scopul de a promova transparența și de a stimula consensul. Declarația este concepută ca o expresie a curtoaziei și a valorilor comune, dar și ca o sursă de ghidare interpretativă pentru companiile americane de tehnologie care respectă legile de peste hotare”, a scris ea pe X. Prin acest mesaj, Rogers a încercat să prezinte textul drept un instrument de orientare, nu o ingerinţă directă în legislaţiile naţionale.

Rogers a subliniat că declaraţia nu are scopul de a anula Legea privind serviciile digitale (DSA), legislaţia emblemă a UE privind platformele. Potrivit acesteia, documentul american ar trebui să fie interpretat ca o completare de principii, nu ca un atac formal la adresa cadrului normativ european. Totusi, îngrijorările în rândul unor oficiali europeni persistă.

În plus, prin semnarea declaraţiei, ţările participante s-ar angaja „să evite impunerea de obligații furnizorilor de servicii care ar duce la eliminarea excesivă a discursurilor protejate prin presiuni legale sau de reglementare”. Ideea centrală este limitarea presiunilor asupra platformelor, astfel încât acestea să nu fie împinse să elimine în mod preventiv şi abuziv conţinut legal.

Printre categoriile de discurs pe care o asemenea declaraţie ar urma să le protejeze se numără discursul politic şi cel religios, dar şi luările de poziţie privind procesele electorale. De asemenea, ar fi protejat discursul ştiinţific, academic şi intelectual, teoriile şi opiniile referitoare la sănătatea publică şi „faptele susţinute statistic, biologic sau empiric, chiar şi când faptele sunt contestate de organisme oficiale sau sunt convenabile din punct de vedere politic”. Declaraţia încearcă astfel sa traseze limite clare pentru intervenţia autorităţilor asupra dezbaterii publice, inclusiv atunci când poziţiile exprimate contrazic narativele oficiale.