STUDIU // Banii destinați proiectelor regionale din R. Moldova, cheltuiți pe probleme locale

R. Moldova trebuie să-și regândească politica de dezvoltare regională, fiindcă Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) și-a demonstrat ineficiența. Autoritățile anunță că au elaborat deja un nou proiect de lege în domeniu

La 11 ani de la instituirea, în R. Moldova, a FNDR și la peste șase ani de funcționare, de facto, a acestuia, alocările de milioane din bugetul de stat nu au dat rezultatele scontate. Deși agențiile de dezvoltare regională din R. Moldova raportează zeci de proiecte fie finalizate, fie în curs de realizare, jumătate dintre acestea sunt proiecte locale, cum ar fi construcția unui pod sau a unui drum într-o localitate sau alta, care nu au adus vreun impact dezvoltării regionale din R. Moldova.

Constatările aparțin experților de la Centrul Analitic „Expert-Grup” care au analizat modul de utilizare a FNDR, impactul și eficiența investițiilor din acest Fond, care depășesc o sută de milioane de lei anual, asupra dezvoltării regionale.

Proiectele finanțate de FNDR nu generează oportunități economice

Potrivit lui Iurie Morcotâlo, unul dintre autorii studiului, proiectele finanțate din FNDR se referă mai mult la probleme de infrastructură și nu generează oportunități economice pentru populație, așa cum ar fi trebuit, o populație tot mai pornită să plece din R. Moldova.

Mai mult, deși au câștigat și au implementat proiecte cu sprijinul FNDR, impactul asupra veniturilor proprii ale localităților beneficiare este unul destul de scăzut, chiar dacă, în unele cazuri, au trecut deja trei-patru ani de la realizarea acestora.

„Am evaluat impactul printr-o metodă statistică, luând în calcul veniturile și cheltuielile localităților, pe de o parte ale celor beneficiare de fonduri FNDR și pe de alta – ale celor care nu au beneficiat de bani din acest fond. Am constatat că veniturile proprii ale localităților beneficiare nu au sporit. Nu există o diferență foarte mare între veniturile proprii ale celor care au beneficiat și ale celor care nu au avut fonduri, chiar dacă au trecut trei-patru ani de la implementarea proiectelor”, a declarat Iurie Morcotâlo pentru Buletinul „Bugete fără secrete”.

Durabilitatea proiectelor de dezvoltare regională, problematică

Deși au existat și proiecte de anvergură regională, experții au constatat și aici anumite probleme. De exemplu, dacă printre obiectivele unor proiecte cum ar fi cel privind managementul deșeurilor solide sau de construire a unor apeducte se număra și faptul că, la final, vor fi semnate cinci mii de contracte cu beneficiarii, în raportul narativ al proiectului încheiat scrie că au fost semnate doar două mii de contracte.

Pe de altă parte, Dorin Andros, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) susține că perioada analizată de „Expert-Grup” este cea din anii 2010 – 2015, adică exact „prima experiență” de acest gen în R. Moldova.

Atunci când s-a făcut primul apel de proiecte, autoritățile au fost nevoite să accepte și proiecte locale, „care se prăfuiau pe undeva”, dar acest lucru nu mai este valabil și astăzi, spune Andros. Potrivit secretarului de stat, astăzi există criterii clare după care este selectat un proiect de dezvoltare regională, elaborate în colaborare cu experți internaționali, iar domeniile la care trebuie să se refere acestea țin de aprovizionarea cu apă a unei regiuni, reabilitarea drumurilor locale, managementul deșeurilor solide și eficiența energetică a clădirilor publice. Mai nou, partenerii de dezvoltare recomandă renunțarea la proiecte de infrastructură, întreținerea ulterioară a cărora necesită mulți bani, cum ar fi, de exemplu, reabilitarea drumurilor.

MDRC anunță proiecte de succes în domeniul dezvoltării regionale

Andros recunoaște că sunt unele probleme la capitolul durabilității proiectelor implementate, dar afirmă că agențiile de dezvoltare regionale le monitorizează timp de trei ani după realizarea acestora și evaluează impactul lor.

Drept exemple de proiecte de dezvoltare regională reușite, oficialul de la minister enumeră Casa de ambalare din satul Costești, raionul Ialoveni, incubatoarele de afaceri din R. Moldova, parcurile industriale, Centrul de transfer tehnologic inițiat cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți etc.

Oficialul de la minister mai adaugă faptul că autoritățile din R. Moldova vor schimba paradigma de dezvoltare regională care se va baza pe fortificarea potențialului intern al unei regiuni sau alteia, în conformitate cu recomandările internaționale.

Legislație cu formulări vagi

Printre constatările autorilor studiului Centrului „Expert-Grup” se mai numără și faptul că legislația din R. Moldova cu referire la FNDR conține formulări vagi și de aceea în procesul de selecție a proiectelor sunt acceptate și unele locale.

„În Legea privind dezvoltarea regională, în manualul operațional și Regulamentul privind activitatea FNDR scrie că banii trebuie să meargă către zonele defavorizate economic din R. Moldova. Dar nu este clarificat ce înseamnă proiect regional și zonă defavorizată. Sunt noțiuni juridice care se regăsesc în legislație, dar care nu sunt explicate. Astfel, orice proiect poate profita de această formulare vagă. Dacă se cer, într-un proiect regional, câțiva parteneri - beneficiari ai fondului, autoritățile locale își iau încă două-trei sate partenere și astfel îi dau o anvergură regională. Deși au fost și proiecte cu beneficiari dintr-o singură localitate”, remarcă Morcotâlo.

Politica de dezvoltare regională trebuie să pună accent pe accelerarea economică

Potrivit expertului, administrațiile publice locale din R. Moldova nu au capacități să genereze proiecte cu adevărat regionale, chiar și din cauza faptului că au surse financiare limitate pentru a elabora un proiect calitativ. Drept pentru care, cei de la „Expert-Grup” propun ca aceste atribuții să fie preluate de agențiile de dezvoltare regională care ar putea inclusiv să gestioneze proiectele și chiar să le promoveze, făcând uz de lobby-ul politic.

În opinia experților, autoritățile din R. Moldova trebuie să regândească politica de dezvoltare regională, cu accent pe dezvoltarea economică a regiunilor, iar beneficiari ai proiectelor respective să fie cel puțin o treime dintre locuitorii unei regiuni geografice – nord, centru, UTA Găgăuzia sau sud.

„Dacă vrem să avem un fond care să promoveze dezvoltarea regională, nu pe cea locală, trebuie să revedem conceptul de proiect regional și modalitatea de distribuire a banilor. Trebuie să fie clar pentru ce se planifică și pentru ce se acordă banii din FNDR - dăm bani la cei mai săraci sau totuși ne concentrăm pe proiecte care dezvoltă competitivitatea localităților în comparație cu altele”, încheie Iurie Morcotâlo.

Ministerul a elaborat o nouă strategie

Dorin Andros de la MCDR susține, însă, că recomandările celor de la „Expert-Grup” nu sunt noi pentru autorități care au elaborat deja o nouă strategie privind dezvoltarea regională din R. Moldova, iar prima etapă de implementare a acesteia ar urma să se încheie la finele anului 2018. Documentul ia în calcul recomandările partenerilor occidentali potrivit cărora politica de dezvoltare regională trebuie să se focuseze pe dezvoltarea turismului și a infrastructurii de afaceri.

Mai mult, MDRC a elaborat deja și un proiect de lege nou în domeniu, dar care nu poate fi deocamdată promovat, până nu va fi realizată o nouă reformă administrativ-teritorială și vor fi trasate noile regiuni ale R. Moldova.

O idee discutată acum la minister este și alocarea banilor din FNDR pentru plata cotei administrațiilor publice locale ce implementează proiecte transfrontaliere.

„Pe moment, avem trei proiecte transfrontaliere în implementare, iar cota autorităților publice locale este 7%, 10% sau chiar mai mult. În proiecte de milioane de euro, asta înseamnă foarte mulți bani și APL-urile nu-și pot permite să achite așa sume. Drept urmare, noi pierdem în fața românilor și a ucrainenilor și ne alegem doar cu instruiri, de care avem nevoie, dar așa nu atragem și investiții. Vrem să instituim un mecanism ca să putem achita din FNDR o parte din această cotă a APL. Calculele noastre arată că anual am putea aloca 30 de milioane de lei în acest scop, iar în R. Moldova vor veni cel puțin 400 de milioane de lei în calitate de investiții”, susține Dorin Andros.

Text publicat în ediția din iulie a Buletinului „Bugete fără secrete” al IDIS „Viitorul”