Sistemul european de control la frontiere a încurcat două surori gemene în România și a scos la iveală noi probleme tehnice

Noul sistem digital de control la frontiere al Uniunii Europene (Entry-Exit System – EES) a confundat în România două surori gemene identice, într-un incident petrecut recent care evidenţiază noi probleme de funcţionare ale platformei, pe lângă întârzierile deja semnalate în aeroporturi şi punctele de trecere a frontierei.

Sistemul EES, lansat la 10 aprilie, înlocuieşte ştampilele din paşapoarte cu o bază de date europeană care utilizează date biometrice, inclusiv recunoaştere facială şi amprente digitale. Implementarea sa, amânată timp de patru ani din cauza unor dificultăţi tehnice, urmăreşte să simplifice şi să securizeze controlul la frontierele externe ale UE.

Incidentul a avut loc la sfârşitul lunii mai, pe aeroportul din Cluj-Napoca. Acolo, o cetăţeană britanică a fost oprită de poliţiştii de frontieră şi acuzată că şi-ar fi depăşit perioada legală de şedere în spaţiul Schengen, deşi ea susţinea contrariul.

Autorităţile au constatat că ieşirea sa din Uniunea Europeană nu figura în sistem după o presupusă călătorie la Amsterdam, efectuată în aprilie. Femeia a explicat însă că nu ea fusese în Olanda, ci sora sa geamănă identică, care are propriul paşaport şi nu a călătorit niciodată în România, ceea ce a complicat suplimentar verificările.

Potrivit relatării publice, femeia a fost reţinută aproximativ 15 minute pentru verificări suplimentare. Iniţial, poliţiştii de frontieră au suspectat că şi-ar fi împrumutat paşaportul surorii sale, ipoteză care ulterior nu s-a confirmat.

Specialista în politici privind securitatea cibernetică Niovi Vavoula, profesor la Universitatea din Luxemburg, apreciază că incidentul a fost probabil provocat de o combinaţie între o înregistrare incorectă a unei ieşiri din spaţiul Schengen, la Amsterdam, şi o verificare incompletă efectuată la Cluj-Napoca. Astfel, eroarea nu poate fi pusă exclusiv pe seama tehnologiei.

Ea a explicat că regulamentul EES prevede ca identificarea unui călător să nu se bazeze exclusiv pe recunoaşterea facială. Trebuie verificare şi a amprentelor digitale, dar şi a datelor din paşaport, care în cazul celor două surori erau diferite. Dacă toate aceste etape ar fi fost urmate corect, confuzia ar fi putut fi evitată.

După publicarea informaţiilor, Poliţia de Frontieră Română a anunţat că a efectuat o verificare internă şi a concluzionat că sistemul EES a funcţionat corect. Problema a fost că personalul de frontieră nu a respectat toate procedurile operaţionale prevăzute la controlul pasagerilor.

Instituţia a precizat că datele au fost corectate în sistem şi că angajaţii responsabili au beneficiat deja de instruire suplimentară, tocmai pentru a preveni situaţii similare. Poliţia de Frontieră a subliniat că este vorba despre un incident izolat şi că acesta nu reflectă funcţionarea generală a sistemului.

Comisia Europeană a transmis că nu comentează cazuri individuale şi a reamintit că statele membre sunt responsabile pentru datele introduse în sistemul EES. Executivul european a precizat că persoanele care consideră că informaţiile lor sunt incorecte au dreptul să solicite rectificarea acestora autorităţilor competente.

Sistemul EES îi afectează în mod special pe cetăţenii britanici după Brexit, deoarece se aplică tuturor vizitatorilor din afara Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen. Numai în 2024, britanicii au efectuat peste 63 de milioane de călătorii către statele Uniunii Europene, ceea ce face ca orice disfuncţionalitate să aibă un impact larg.

Guvernul britanic a alocat 30,5 milioane de lire sterline pentru extinderea capacităţii de procesare în porturi şi gări internationale, încercând astfel să limiteze perturbările generate de implementarea noului sistem european de control la frontiere şi să reducă timpii de aşteptare pentru călători.