Seceta prăbușește nivelul Dunării: hidrocentralele Djerdap din Serbia, reduse la 20–30% din capacitate și consum rațional de energie

Nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice din Serbia să-şi reducă drastic producţia, până la 20% din capacitatea lor. Ministrul sârb al Energiei a explicat duminică faptul că populaţia este îndemnată la un consum „raţional” de energie electrică.

„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a anunţat ministrul sârb Dubravka Djedovic Handanovic la televiziunea naţională (RTS).

Aceste două centrale, aflate la aproximativ 240 km sud-est de Belgrad, la graniţa cu România, asigură în mod normal în jur de 18% din producţia anuală de energie electrică a Serbiei.

Debitul Dunării este în prezent de aproximativ 1.500 m³/s. Ministrul a precizat că acest nivel este comparabil cu minimele înregistrate în anii 1985 şi 2003.

Handanovic a subliniat că „pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cea mai scăzută producţie la centralele de la Djerdap de la punerea lor în funcţiune” în anii 1970. Practic, de la inaugurare şi până acum, nu a mai existat o perioadă atât de slabă pentru aceste hidrocentrale.

În prezent, aproximativ 70% din energia electrică din Serbia este produsă de centralele termice. Restul de 30% provine din centralele hidroelectrice, a explicat oficialul, ceea ce face ca scăderea producţiei la Djerdap să aibă un impact important asupra întregului sistem energetic.

Din cauza deficitului prelungit de precipitaţii, la care se adaugă căldura extremă ce afectează Europa încă din primăvară, nivelul apelor Dunării a coborât, în numeroase sectoare, la un minim istoric. Efectele sunt resimţite pe termen lung, nu doar punctual.

Meteorologii sârbi apreciază că pe cursul fluviului nu sunt aşteptate precipitaţii semnificative încă cinci sau şase săptămâni. Asta înseamnă că situaţia actuală dificilă ar putea să se prelungească.

Ungaria a anunţat duminică oprirea singurei sale centrale nucleare de la Paks, pentru prima dată în 44 de ani de funcţionare neîntreruptă.

Producţia de energie electrică este serios afectată din acelaşi motiv şi în România, şi în Bulgaria, a explicat ministrul sârb, care a subliniat că în tot regionul consumul este în creştere din cauza utilizării intense a aparatelor de aer condiţionat, pe fondul unui nou val de căldură extremă.

„Toţi aceşti factori exercită presiune asupra cantităţilor disponibile de energie electrică şi asupra preţurilor”, a declarat ea, menţionând că în prezent consumul din Serbia este de aproximativ 105 GWh pe zi. Prin comparaţie, în timpul iernii, în perioadele cu ger puternic, consumul se ridică la 110-115 GWh pe zi.

„Fac apel la cetăţeni să consume energia electrică în mod raţional, pentru a contribui la depăşirea acestei perioade de secetă”, a insistat ministrul, cerând măsuri de economisire la nivelul gospodăriilor şi al instituţiilor.

Situaţia de-a lungul Dunării în Serbia este cea mai critică în nord, în apropiere de graniţa cu Ungaria şi Croaţia, unde debitul a fost duminică dimineaţă de doar 750 m³/s, potrivit Institutului Meteorologic Sârb.

În această regiune, nivelul apei se menţine de câteva zile la cel mai scăzut punct istoric şi continuă să scadă treptat, accentuând impactul asupra navigaţiei şi irigaţiilor.

Din acest motiv, autorităţile au fost nevoite să oprească o pompă care devia apa din Dunăre către un sistem de canale cu o lungime de 960 km. Acest sistem permite irigarea a peste un milion de hectare de terenuri arabile din nordul ţării, iar blocarea lui pune suplimentar presiune pe agricultură.