Săptămână crucială pentru securitatea europeană: Jens Stoltenberg avertizează Rusia că vor exista „costuri severe” dacă alege confruntarea în locul cooperării

Descriind Ucraina drept „un partener valoros și de lungă durată” cu dreptul de a-și alege propria cale, secretarul general a menționat că reuniunea marchează „începutul unei săptămâni importante pentru securitatea europeană”, care include o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la 12 ianuarie, discuții bilaterale între Statele Unite și Rusia la Geneva și o reuniune a OSCE la Viena, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Stoltenberg a calificat Comisia NATO-Ucraina drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova. Organizarea acestei reuniuni înaintea Consiliului NATO-Rusia a fost decisă cu sprijinul președintelui SUA Joe Biden.

„Noi trebuie să ajungem la o rezolvare politică, să evităm un conflict armat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazul în care Rusia, din nou, ar alege să utilizeze forţa armată, ar alege confruntarea în locul cooperării. Aşadar, trebuie să transmitem un mesaj foarte clar Rusiei că suntem uniţi şi că vor exista costuri severe”, a declarat şeful alianţei nord-atlantice înaintea reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, informează Agerpres citând AFP.

Negocierile în materie de securitate între Rusia şi Occident nu vor rezolva toate problemele săptămâna aceasta, dar ar putea asigura o cale pentru evitarea conflictelor, a apreciat totodată secretarul general al NATO, citat de Reuters, în ziua în care la Geneva a debutat o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

„Este posibil să încheiem acorduri cu Rusia“, nu a exclus Stoltenberg, însă a adăugat că nu crede “că ne putem aştepta ca aceste întâlniri să rezolve toate problemele”, referindu-se la negocierile ruso-americane de luni de la Geneva, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri şi discuţiile programate pentru joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.

Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat recent Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO.

Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe grave pentru Rusia, a avertizat duminică Josep Borrell, care a afirmat, totodată, că Uniunea Europeană se coordonează îndeaproape cu partenerii transatlantici și a denunțat abordarea „sferelor de influență”.

Avertismente au venit și din partea SUA, în ajunul dialogului de la Geneva, Washington-ul arătându-se pregătit să asculte „preocupările” de securitate ale Rusiei, dar afirmând că nu va face compromisuri cu privire la „libertatea țărilor suverane de a-și alege propriile alianțe”.