Ruşii şi ucrainenii, victorii mici pe un front blocat de 7 luni. Nicio tabără nu o poate zdrobi pe cealaltă. De ce merge lent contraofensiva

La peste o lună de la începutul contraofensivei ucrainene, niciuna dintre părţi nu pare în măsură să înregistreze progrese decisive arată o analiză France Presse, citată de Agerpres. Ruşii au obţinut câteva câştiguri neînsemnate în Donbas, iar ucraineni au obţinut progrese modeste în sud, pe un front aproape static.

Armata ucraineană a recucerit de la forţele ruse 37 kilometri pătraţi în sudul şi estul ţării în decursul ultimei săptămâni, a anunţat luni viceministrul apărării ucrainean, Ganna Maliar. Acest câştig este departe de succesele surprinzătoare obţinute de armata ucraineană în toamnă, când Kievul a recucerit peste 9.000 km în nouă zile la est de Harkov, la începutul lunii septembrie, şi alţi 5.000 km la începutul lui noiembrie, în regiunea Herson (sud).

„Săptămâna trecută a fost dificil pe front, dar realizăm progrese. Înaintăm pas cu pas", a rezumat într-un mesaj pe Telegram preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce Moscova şi-a consolidat timp de luni de zile liniile de apărare, eşalonate uneori pe o distanţă de peste 30 km în adâncime.

„Există un număr considerabil de efective ruse în Ucraina. Există enorme obstacole defensive", a comentat luni amiralul Rob Bauer, şeful Comitetului militar al NATO. „O contraofensivă este dificilă", a adăugat el, dându-le dreptate comandanţilor ucraineni, care au ales să fie "prudenţi" şi să încerce mai întâi să testeze punctele slabe în apărarea rusă.

Pentru a complica sarcina Kievului, forţele Kremlinului au lansat recent atacuri în mai multe sectoare din Donbas (est), zonă oficial anexată de Moscova în 2022 şi a cărei cucerire integrală rămâne principalul obiectiv afişat al războiului. Potrivit Kievului, ofensive ruseşti sunt în curs de desfăşurare în sectoarele Avdiivka, Mariinka şi Lîman în regiunea (oblast) Doneţk şi în zona Svatove, în regiunea Lugansk.

Cu toate acestea, ar fi imprudent să tragem concluzii pripite, declară pentru AFP istoricul militar francez Michel Goya, potrivit căruia linia frontului rămâne în mare parte fixă, niciuna dintre părţi neavând mijloacele de a o zdrobi pe cealaltă.

„Ruşii sunt într-o poziţie defensivă în zona Zaporojie-Doneţk, ceea ce nu îi împiedică să desfăşoare operaţiuni periferice pentru a încerca să ţină pe loc forţele ucrainene. Ucrainenii fac acelaşi lucru în regiunea Donbas sau traversează Niprul. Este, într-un fel, o mică diversiune, forţându-i pe ruşi să-şi mute o parte din forţe", analizează autorul volumului "L'ours et le renard: histoire immédiate de la guerre en Ukraine" ('Ursul şi vulpea: Istoria imediată a războiului din Ucraina').

Dar „în realitate, aceste operaţiuni de o parte şi de alta sunt minuscule, nu schimbă nimic în contextul strategic", consideră el. "Linia frontului abia dacă s-a mişcat în ultimele şapte luni. S-a revenit la un război pur poziţional" sau lupte de tranşee, apreciază el, din cauza unor linii de apărare solide, dar şi din cauza "lipsei mijloacelor de sprijin", în special a artileriei, pentru a neutraliza apărarea inamicului şi a lăsa să treacă infanteria şi tancurile.

„Problema, de exemplu, în cazul ofensivei ucrainene în sud este că sunt mult mai puţine unităţi de sprijin decât unităţi de luptă. De aceea, ucrainenii nu folosesc decât o fracţiune din brigăzile lor: nu pot să sprijine mai mult", subliniază Michel Goya.

„Pentru a putea avansa au nevoie de un val de obuze, adică de o superioritate importantă a puterii de foc. Ucrainenii nu au aşa ceva. Şi nici ruşii nu o mai au, chiar dacă ar fi putut să o aibă la un moment dat", afirmă el, menţionând că armata lui Vladimir Putin "dispune cu siguranţă de mai multă artilerie decât ucrainenii, dar şi-a redus eforturile din cauza stocurilor insuficiente de muniţie", la un maxim de un maxim de 10-20.000 de obuze pe zi, faţă de 40-60.000 în urmă cu un an.

Kievul trebuie să se împace, în cele din urmă, cu progresele făcute de partea adversă, care a învăţat direct în timpul luptelor.

„Ucraina se confruntă cu o armată rusă sensibil diferită de cea din 2022", remarcă şi Ivan Klyszcz, cercetător la Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate (ICDS) din Estonia. După erori flagrante la începutul războiului, "forţele Moscovei s-au adaptat pe câmpul de luptă şi şi-au ajustat tacticile şi procedurile", constată expertul citat de AFP.

Ca dovadă, el menţionează utilizarea extrem de eficientă, de mai multe luni, a dronelor explozive de mici dimensiuni Lancet pentru a lovi zilnic piesele de artilerie occidentale ale forţelor ucrainene.