,,România, Polonia și Portugalia la răscruce politică în 'super duminica' electorală"

Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia vor merge la urne în acest weekend pentru o "super duminică" electorală, care va influența democrațiile lor într-un moment tensionat din punct de vedere politic, comercial și economic.

În România, candidatul de extremă dreapta conduce în turul doi al alegerilor prezidențiale. În Polonia, unde alegătorii sunt polarizați, un liberal, un conservator și un candidat de extremă dreapta concurează pentru președinție. În Portugalia, climatul politic pare să rămână neschimbat, cu alegeri legislative anticipate la doar 14 luni după scrutinul anterior.

CEL MAI IMPORTANT VOT DIN ISTORIA POSTCOMUNISTĂ A ROMÂNIEI

În România, alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate, iar câștigătorul surpriză al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost eliminat din cursă din cauza preocupărilor privind interferențele externe, inclusiv ale Rusiei. Turul doi actual are loc la șase luni după scrutinul precedent. Un naționalist, admirator al lui Trump, se confruntă cu un independent centrist într-un vot crucial pentru direcția țării.

George Simion, alex in varsta de 38 de ani, susține un program social conservator și vrea să oprească ajutorul pentru Ucraina. El a câștigat primul tur cu 41% din voturi, față de rivalul său, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului. Acesta descrie cursa ca pe o alegere între o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală. Sondajele indică o cursă strânsă între cei doi, unul chiar punându-i la egalitate.

Simion a promis că, dacă va câștiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, care a câștigat votul anulat. Între timp, înfrângerea candidatului coaliției de guvernare a dus la demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu, iar acum se caută formarea unei noi coaliții.

Analizele sugerează că o victorie a lui Simion ar putea schimba drastic direcția politică a țării spre dreapta. Posibilitățile post-vot includ o colaborare între partidul AUR al lui Simion și social-democrații lui Ciolacu.

Acest scrutin este atent monitorizat de UE și naționaliștii internaționali, care critică invalidarea votului anterior și excluderea lui Georgescu din cursa electorală reîncepută. Rolul președintelui României, deși semi-executiv, este semnificativ în politica externă, securitatea națională și relațiile internaționale.

MIZĂ IMPORTANTĂ ȘI ÎN POLONIA

În Polonia, miza votului este considerabilă, mai ales pentru guvernul lui Donald Tusk. Alegerile vor decide viitorul președinte, o poziție cu influență asupra politicii externe și putere de veto asupra legilor parlamentare.

Acum, țara este guvernată de Coaliția Civică (KO) condusă de Tusk, formată din partide pro-democratice diverse. Guvernul dorește să schimbe măsurile luate de fostul partid aflat la putere, Lege și Justiție (PiS), dar aceasta a fost împiedicată de veto-ul președintelui Andrzej Duda, un susținător al lui Trump.

O victorie în alegerile prezidențiale ar întări guvernul și ar facilita schimbări liberale, dar inclusiv în politicile sociale. Rafał Trzaskowski, de 53 de ani, primarul Varșoviei și favorit în sondaje, reprezintă Coaliția Civică. Contracandidatul său principal, Karol Nawrocki, este susținut de PiS și promovează mesajele privind suveranitatea și migrația ilegală.

Sławomir Mentzen, de 38 de ani, lider al partidului de extremă dreapta Confederația, concurează, dar șansele sale s-au diminuat recent. Partidul său critic UE și militează pentru dereglementări.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PORTUGALIA?

În Portugalia, alegerile sunt văzute cu mai puțin interes. Țara se pregătește pentru al treilea scrutin general în trei ani, după ce premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a convocat votul ca răspuns la dubiile legate de afacerile familiei sale.

Montenegro, lider al Alianței Democratice (AD), a fost investigat pentru activități asociate cu o firmă de consultanță pe care a transferat-o familiei. Pierzând un vot de încredere în martie, noi alegeri au fost stabilite.

Sondajele recentă sugerează rezultate similare cu scrutinul anterior - aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socislist și 17% pentru Chega. În eventualitatea unei noi lipse de majoritate, PSD-ul lui Montenegro ar putea fi nevoit să încheie noi alianțe pentru a-și realiza agenda legislativă.

Guvernul său este acuzat de a face concesii extremei drepte, deși menține oficial o interdicție de colaborare cu Chega.