România cere revizuirea taxei pe carbon doar pentru carburanți, în timp ce gazele și încălzirea riscă scumpiri de peste 20%

Zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au cerut instituțiilor europene să reanalizeze noua taxă pe carbon prevăzută pentru carburanți, în cadrul unei revizuiri separate a pieței de carbon a blocului comunitar.

Taxa de carbon este o nouă obligație fiscală care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028 și să se aplice emisiilor de CO₂ generate de arderea combustibililor fosili în mai multe sectoare:

• transport rutier – benzină, motorină, GPL și alți carburanți;

• clădiri rezidențiale și comerciale – gaze naturale, păcură, GPL și alți combustibili folosiți la încălzire;

• anumite industrii mici, care în prezent nu sunt incluse în schema ETS1.

Conform analizelor realizate de AEI, la un curs de 5,24 lei/€, noua taxă ar duce la o creștere a prețului carburanților, estimată aproximativ astfel:

• benzină: +0,92 lei/l fără TVA, respectiv +1,12 lei/l cu TVA;

• motorină: +1,07 lei/l fără TVA, respectiv +1,30 lei/l cu TVA.

Aceste valori iau în calcul componenta de biocombustibil eligibil, cum este etanolul din benzină sau biodieselul, care pot avea factor ETS2 zero și astfel nu sunt taxate suplimentar.

Raportând aceste majorări la prețurile actuale – benzină 8,65 lei/l și motorină 9,43 lei/l – s-ar ajunge la aproximativ 9,77 lei/l pentru benzină (creștere de circa 13%) și 10,73 lei/l pentru motorină (creștere de aproximativ 14%).

O mașină Dacia Logan emite, în medie, 0,116 kg CO2 pentru fiecare kilometru parcurs. La un rulaj anual de aproximativ 15.000 km, rezultă emisii de circa 2 tone CO2 pe an pentru un singur autoturism.

Aplicarea taxei pe carbon în sectorul transporturilor, având ca reper un preț al carbonului ETS de 80 euro/tonă, ar însemna pentru un român care utilizează o Dacia Logan un cost suplimentar de aproximativ 840 lei pe an. Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 7% față de cheltuielile actuale cu combustibilul, costul total anual urmând să ajungă la aproape 12.654 lei.

Estimările AEI privind noua taxă de carbon în transport indică o posibilă creștere viitoare a cheltuielilor unei gospodării cu până la 5%.

Sursa AEI

România a cerut însă reconsiderarea ETS2 doar pentru segmentul transporturilor, fără a include și componenta de taxare ce urmează să se aplice, din 1 ianuarie 2028, pentru imobilele alimentate cu combustibili gazoși. Această delimitare creează riscul ca impactul asupra facturilor la gaze și încălzire să rămână neschimbat în arhitectura actuală a taxei.

Un imobil care folosește gaze naturale pentru încălzire emite, în medie, aproximativ 0,205 kg CO2 pentru fiecare kWh consumat. Pe baza acestui factor de emisie, pot fi conturate mai multe tipuri de situații:

• un apartament cu 2 camere emite aproximativ 2 tone CO2 pe an;

• un apartament cu 4 camere emite în jur de 3 tone CO2 pe an;

• o casă de circa 120 mp, cu izolație medie, ajunge la aproximativ 6 tone CO2 pe an.

În cazul introducerii taxei pe carbon în sectorul construcțiilor și al consumului de gaze naturale, luând în calcul același preț al carbonului ETS de 80 euro/tonă, pe lângă factura curentă la gaze, consumatorii ar trebui să plătească suplimentar:

• aproximativ 840 lei/an pentru un apartament cu 2 camere, ceea ce ar reprezenta o creștere de circa 21% față de costurile actuale cu gazele naturale, având în vedere prețul plafonat de 0,31 lei/kWh (TVA inclus). Astfel, costul total cu gazele ar ajunge la aproape 3.940 lei pe an;

• aproximativ 1.280 lei/an pentru un apartament cu 4 camere, cu o creștere similară, de 21% față de cheltuielile actuale, plecând de la același preț plafonat de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus. În acest caz, costurile totale cu gazele naturale ar urca la circa 5.970 lei pe an;

• aproximativ 2.520 lei/an pentru o casă, ceea ce ar însemna din nou o majorare de aproximativ 21% raportat la costurile prezente, având ca bază prețul plafonat de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus. În final, factura anuală la gaze pentru un astfel de imobil ar ajunge la aproximativ 12.900 lei.

Noua taxă de CO2 va viza și unele industrii mici care, în prezent, nu sunt incluse în sistemul de taxare pentru emisiile de CO2. Este vorba, de exemplu, despre instalații industriale de dimensiuni reduse – cum ar fi un cazan pe gaz dintr-o fabrică mică de mobilă – aflate sub pragurile care sunt deja supuse taxării, precum și activități din agricultură, silvicultură, pescuit și alte domenii conexe.

Dacă această nouă taxă pe carbon va fi aplicată în forma propusă, cheltuielile populației ar putea crește, în ansamblu, cu aproximativ 10%. Pentru multe gospodării, această majorare s-ar suprapune peste alte scumpiri recente la energie, ceea ce ar accentua presiunea pe bugetele lunare.

In acest context, România are nevoie de o poziție fermă, legitimă și negociabilă la nivel european. țara trebuie să evite atât imaginea de stat obedient, cât și pe cea de actor obstrucționist, dar în același timp să urmărească prevenirea unei noi runde de creșteri ale prețurilor la energie, cu efecte directe asupra cetățenilor și economiei.