Reforma justiției în Moldova: progrese importante, dar cu restanțe îngrijorătoare și instabilitate în instituțiile-cheie

Deși în ultimii patru ani s-au realizat progrese semnificative în reformarea justiției, dosarele sensibile rămase nerezolvate și instabilitatea din instituțiile-cheie ridică semne de întrebare cu privire la profunzimea acestor schimbări. Aceasta este concluzia exprimată într-o notă analitică de Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, citat de IPN. Documentul remarcă, printre elementele esențiale ale reformei justiției, revizuirea Constituției, care a întărit independența judecătorilor. Acest lucru a fost realizat prin eliminarea perioadei de probă și transferarea atribuției de numire a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție către Consiliul Superior al Magistraturii, înlocuind astfel Parlamentul.

Autorul menționează că un alt pas esențial a fost introducerea mecanismelor de evaluare externă a integrității candidaților pentru CSM și CSP. Deși peste 75% dintre cazuri au scos la iveală probleme, această măsură a rezultat și într-un exod considerabil de personal, cu aproape 140 de judecători părăsind sistemul. Simultan, Curtea Supremă de Justiție a fost restructurată, prin reformularea rolului și creșterea transparenței, dar ea continuă să fie vulnerabilă din pricina lipsei de judecători suficienți.

Potrivit președintelui CRJM, sustenabilitatea reformelor trebuie verificată în timp și într-o oarecare măsură depinde de voința politică. Ilie Chirtoacă subliniază că între 2021 și 2025, Parlamentul și autoritățile din justiție au realizat schimbări fundamentale, stabilind baze pentru o justiție independentă și credibilă. Totuși, ritmul îngreunat, restanțele și instabilitatea la nivelul conducerii unor instituții-cheie au blocat consolidarea încrederii cetățenilor în procesele de reformă.

Ilie Chirtoacă susține că pentru remedierea acestei situații este esențială stabilitatea instituțională și aplicarea constantă a mecanismelor de integritate. „Este necesară amplificarea comunicării pro-active, transparente și clare la nivel social, pe fundalul unui fenomen tot mai amplu de dezinformare, inclusiv privind subiectele legate de justiție”, a declarat Ilie Chirtoacă, autorul notei analitice.

În opinia liderului CRJM, pentru anii 2021-2026, prioritățile strategice în domeniul justiției includ finalizarea procesului de vetting al procurorilor, susținut de resurse adecvate și respectarea unor termene stricte. Ilie Chirtoacă pune accent pe necesitatea consolidării capacităților instituționale ale CSM și CSP, astfel încât evaluarea continuă a integrității și profesionalismului judecătorilor și procurorilor să rămână sustenabilă și eficientă chiar și după finalizarea vettingului.

Stabilizarea conducerii Procuraturii Generale și a Procuraturii Anticorupție, prin procese de selecție bazate pe merite și oferirea unor garanții clare de mandat, rămâne o condiție-cheie pentru întărirea încrederii publice. De asemenea, completarea Curții Supreme de Justiție și a altor instanțe cu personal calificat și o comunicare publică activă sunt necesare pentru sporirea transparenței și monitorizarea percepției asupra justiției.