Răsturnare de situație privind aderarea la Schengen. Decizia venită din Austria: „Trebuie să rupem în sfârșit acest...”

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, vrea ca la frontiera externă a Uniunii Europene (UE) să fie construite garduri pentru a stopa migraţia ilegală. El a propus ca acel gard să fie construit din bani europeni la frontiera Bulgariei, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru acest proiect.

„Trebuie să rupem în sfârşit tabuul gardurilor”, a declarat, joi, Karl Nehammer, înainte de a începe Summitul UE de la Bruxelles.

„Gardurile în sine nu sunt nimic nou”, a spus oficialul austriac, referindu-se la barierele de la graniţa greco-turcă.

„Doar că până acum statele naţionale sunt lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile”, a adăugat el.

Propunerea sa vine în contextul în care Guvernul de la Viena face presiuni pentru instalarea unor garduri la frontiera externă a UE din cauza numărului mare de migranţi care ajung în Austria.

La rândul ei, Karoline Edtstadler, ministrul federal pentru UE și Constituție din Austria, a vorbit despre necesitatea unor „bariere fizice” pentru protecţia frontierelor externe ale UE.

„Cred că la un moment dat trebuie să conştientizăm faptul că nu va funcţiona fără bariere fizice, că trebuie să avem o protecţie adecvată a frontierelor externe”, a zis ea în cadrul unui interviu acordat pentru krone.tv.

În cadrul acelui interviu, ea a fost întrebată ce înseamnă „bariere fizice”. „Un gard, un zid – puteţi să-i spuneţi cum vreţi”, a fost răspunsul dat de Karoline Edtstadler.

Vă amintim că în cadrul reuniunii Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI), Austria a blocat aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen din cauza creşterii migraţiei ilegale. Karl Nehammer a declarat atunci că Bulgaria are nevoie de un gard susţinut de mijloacele financiare ale Uniunii Europene pentru a stopa fenomenul migrației ilegale.

Potrivit ziarului astriac „Der Standard”, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a respins criticile guvernatorului landului Burgenland (aflat la graniţa cu Ungaria – n.r.), Hans Peter Doskozil, care ceruse controale eficiente la frontiere.

„Ministrul de Interne Karner a cerut de la Comisia Europeană exact aceste controale eficiente la frontieră şi centre de procesare – de exemplu şi în Bulgaria”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al lui Gerhard Karner pentru agenţia de presă APA.

Hans Peter Doskozil, membru al partidul de opoziţie SPOe (social-democrat), subliniase, miercuri, că poliţia şi soldaţii controlează frontierele Spațiului Schengen, dar tot există un „număr record” de refugiaţi neînregistraţi care ajung în Austria. Prin urmare, Gerhard Karner ar fi trebuit să solicite controale eficiente la frontierele Bulgariei, precum şi centre de procesare a solicitărilor de azil.

Purtătorul de cuvânt al lui Gerhard Karner s-a referit la planul în cinci puncte al ministrului de Interne, cu care cancelarul federal al Austriei s-a dus şi la Summitul UE şi „care a fost inclus parţial şi într-un plan de acţiune al Comisiei Europene pentru Balcani.” Potrivit spuselor sale, acest plan include controale eficiente la frontieră şi finanţarea de către Comisia Europeană a unor infrastructuri la frontiera externă, un proiect pilot pentru centre de procesare a cererilor de azil la frontiera externă, precum şi o „directivă de respingere”, care să nu necesite o examinare individuală a cazului. Gerhard Karner a propus, totodată, proceduri de azil în ţări terţe sigure şi o revocare mai uşoară a statutului de protecţie pentru infractori.

Comisia Europeană a inclus mai multe puncte în planul său de acţiune pentru a stopa migraţia ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. Propunerea de la Bruxelles prevede controale stricte la frontiere şi desfăşurarea forţei UE Frontex, precum şi sprijin din partea UE pentru repatrierea solicitanţilor de azil respinşi, însă nu include directiva privind respingerea solicitată de Austria sau procedurile de azil în ţări terţe sigure.

Comisia Europeană a anunțat deja că nu va aloca bani pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, ci doar pentru infrastructura de la frontieră, unul dintre argumente sale fiind acela că banii sunt necesari în altă parte, de exemplu pentru paza de coastă. Potrivit sursei citate anterior, în ultimii ani, mai multe ţări din UE au ridicat garduri la frontierele lor pentru a-şi proteja frontierele externe.