Raportul Comisiei Europene: România înregistrează progrese limitate în reformele judiciare și libertatea presei, Ungaria rămâne în stagnare totală

Raportul anual al Comisiei Europene cu privire la statul de drept a evidențiat îngrijorări serioase, fiind constatată lipsa progreselor în mai multe ţări. Ungaria, în mod special, nu a făcut niciun progres pe aproape toate recomandările-cheie din anul anterior cu o singură excepţie. În ceea ce priveşte România, se semnalează probleme semnificative în cadrul presei independente şi al reglementării lobby-ului parlamentar. Comisia a sugerat, de asemenea, necesitatea asigurării eficienţei în declararea averilor.

Ţările Uniunii Europene par să ignore tot mai mult solicitările Bruxelles-ului privind combaterea corupţiei, îmbunătăţirea libertăţii presei și ridicarea standardelor în justiţie. Raportul oficial, publicat marţi, arată că doar 18% din recomandările Comisiei Europene au fost complet implementate sau au avut „progrese semnificative”, comparativ cu aproape 20% anul trecut şi peste 25% în 2023. În general, aproximativ 43% din toate recomandările din anul trecut nu au văzut progrese semnificative.

Comisarul European pentru democraţie, Michael McGrath, a indicat că Bruxelles-ul pregăteşte planuri pentru a impune respectarea normelor statului de drept ca o condiţie pentru accesarea fondurilor de 1,2 trilioane de euro ale blocului. Proiectul de buget pe următorii şapte ani, începând cu 2028, urmează să fie prezentat pe 16 iulie. Marți, McGrath a evidențiat faptul că cele mai alarmante părţi ale raportului se referă la lipsa totală a progreselor. „Evident, acest aspect este îngrijorător”, a spus el. Totodată, a menționat că raportul s-a bazat pe dovezi și fapte.

Spaţiul de operare pentru organizațiile societăţii civile şi grupurile profesionale care reprezintă judecători, procurori şi jurnalişti este tot mai restrâns. Companiile media sunt sub presiune nu doar din motive comerciale, ci şi din cauza abordării problematice a mass-media în unele ţări. Comisia Europeană observă că unele organizații media din UE se confruntă cu presiuni crescânde.

RECOMANDĂRI ÎN CAZUL ROMÂNIEI

În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană a notat „progrese semnificative” în finalizarea procesului de evaluare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia referitoare la legile justiţiei. Aceasta include consultări şi evaluări pentru a îmbunătăți legile respective. De asemenea, s-au remarcat unele progrese suplimentare în asigurarea resurselor umane adecvate sistemului de justiţie, incluzând parchetele, conform standardelor europene.

Însă, nu s-au observat progrese în introducerea regulilor privind lobby-ul parlamentar şi nici în consolidarea independenţei editoriale a serviciilor publice de media. Totodată, acreditarea a două instituţii naţionale pentru drepturile omului rămâne neîncheiată, conform Principiilor de la Paris ale ONU.

Astfel, pentru România se recomandă:

• Adoptarea unor măsuri legislative pentru a garanta independenţa procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea poliției judiciare.
• Luarea de măsuri pentru investigarea eficientă a infracţiunilor penale, inclusiv corupţia, în cadrul sistemului judiciar.
• Introducerea de norme privind lobby-ul parlamentar şi eficientizarea sistemului de declarare a averilor.
• Consolidarea normelor pentru a asigura independenţa editorială a mass-media publice, conform standardelor europene.
• Reducerea utilizării frecvente a ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi asigurarea consultărilor publice înaintea adoptării legislaţiei.
• Continuarea procesului de acreditare pentru Centrul naţional pentru Drepturile Omului, conform Principiilor de la Paris.