Raport Stanford: prăpastie tot mai mare între experții în inteligență artificială și percepțiile publicului larg

Opiniile experților în inteligență artificială și percepțiile publicului larg asupra acestei tehnologii se îndepărtează tot mai mult unele de altele, arată raportul anual al Universității Stanford privind industria AI, publicat luni. Documentul semnalează în special o creștere accentuată a anxietății legate de inteligența artificială și, în Statele Unite, o îngrijorare tot mai mare față de impactul tehnologiei asupra unor domenii-cheie ale societății, precum locurile de muncă, serviciile medicale și economia.

Concluziile raportului vin pe fundalul accentuării sentimentelor negative față de AI, generația Z fiind indicată drept principal vector al acestei schimbări, potrivit unui sondaj recent Gallup. Studiul a arătat că tinerii devin mai puțin optimiști și mai furioși în legătură cu tehnologia, chiar dacă aproximativ jumătate dintre ei utilizează inteligența artificială zilnic sau săptămânal.

Pentru o parte dintre cei care lucrează în domeniul tehnologic, acest val de respingere a AI a fost o surpriză. Liderii din industrie s-au concentrat în principal pe gestionarea posibilității apariției inteligenței artificiale generale (AGI) — o formă teoretică de superinteligență capabilă să îndeplinească orice sarcină realizată de un om și să gândească autonom. Însă oamenii obișnuiți sunt mult mai preocupați de efectele directe: de impactul AI asupra salariului lor și de riscul creșterii facturilor la energie, pe măsură ce sunt construite centre de date cu un consum masiv de electricitate.

Acest decalaj de percepție a ieșit cel mai clar la iveală în reacțiile online după atacurile recente asupra locuinței directorului OpenAI, Sam Altman. Pe platforma X, de exemplu, mulți din interiorul industriei AI s-au declarat surprinși de o serie de comentarii de pe Instagram care păreau să aplaude atacul asupra casei lui Altman. Unele dintre aceste reacții aminteau de mesajele apărute pe internet după împușcarea directorului United Healthcare în 2024 sau după incendierea unui depozit Kimberly-Clark de către un angajat nemulțumit că nu primea un „salariu decent”, iar anumite comentarii mergeau chiar mai departe, sugerând că este nevoie de acțiuni suplimentare, de tip revoluționar.

Raportul Universității Stanford oferă o imagine mai clară asupra originii acestui val de negativitate, sintetizând date privind percepția publică asupra AI din mai multe surse. Astfel, sunt aduse împreună diferite studii de opinie care arată cum se conturează, treptat, o prăpastie între așteptările experților și temerile oamenilor de rând.

Un exemplu menționat este un studiu realizat de Pew Research, publicat luna trecută, în care doar 10% dintre americani au declarat că sunt mai entuziasmați decât îngrijorați de extinderea utilizării AI în viața de zi cu zi. În contrast, 56% dintre experții în inteligență artificială au spus că se așteaptă ca AI să aibă un impact pozitiv asupra Statelor Unite în următorii 20 de ani.

Divergențele dintre opiniile experților și ale publicului sunt evidente și în domenii concrete în care AI ar putea avea un impact social major. Autorii raportului notează că 84% dintre specialiști cred că inteligența artificială va influența în mod preponderent pozitiv serviciile medicale în următoarele două decenii. Doar 44% dintre americanii din populația generală împărtășesc însă aceeași viziune optimistă.

Și în ceea ce privește modul în care AI va schimba felul în care oamenii își desfășoară munca, diferențele sunt mari: 73% dintre experți au o percepție pozitivă asupra acestui impact, în timp ce numai 23% dintre cetățeni se declară la fel de încrezători. În plan economic, 69% dintre specialiști sunt de părere că AI va produce efecte pozitive. În schimb, având în vedere discuțiile despre concedieri alimentate de AI și despre transformările bruște din mediul profesional, nu surprinde faptul că doar 21% din public se așteaptă la același rezultat favorabil.

Alte date de la Pew Research, citate în raport, indică faptul că experții sunt mult mai puțin pesimiști în legătură cu efectele AI asupra pieței muncii, în timp ce aproape două treimi dintre americani (64%) cred că în următorii 20 de ani inteligența artificială va duce la mai puține locuri de muncă.

Statele Unite raportează și cel mai scăzut nivel de încredere în capacitatea propriului guvern de a reglementa responsabil tehnologia AI, în comparație cu alte țări: doar 31% dintre respondenți declară că au încredere în autorități. La polul opus, Singapore se situează pe primul loc, cu un nivel al încrederii de 81%, potrivit datelor Ipsos incluse în raportul Stanford.

O altă sursă analizată în document a urmărit îngrijorările legate de reglementare la nivel de stat și a concluzionat că, la scară națională, 41% dintre respondenți consideră că viitoarea reglementare federală a AI nu va merge suficient de departe, în timp ce doar 27% cred că autoritățile vor merge „prea departe”.

În pofida temerilor și suspiciunilor, inteligența artificială a primit totuși o recunoaștere pozitivă: la nivel global, ponderea celor care consideră că produsele și serviciile bazate pe AI oferă mai multe beneficii decât dezavantaje a crescut ușor, de la 55% în 2024 la 59% în 2025.

În același timp însă, procentul persoanelor care declară că AI îi face să se simtă „nervoși” a urcat de la 50% la 52% în aceeași perioadă, potrivit datelor citate de autorii raportului. Această evoluție arată că, pe măsură ce tehnologia pătrunde tot mai adânc în viața de zi cu zi, ea stârnește atât speranță, cât și neliniște în rândul publicului.