Radu Miruță liniștește temerile privind un atac rusesc asupra NATO și îl contrazice pe Donald Tusk

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, afirmă că, în prezent, nu există indicii privind un eventual atac rusesc împotriva NATO.

Radu Miruță adoptă o poziție diferită față de cea exprimată recent de premierul polonez Donald Tusk în legătură cu posibilitatea unui atac rusesc asupra Alianței. Oficialul român îl contrazice și subliniază că, la acest moment, nu există informații care să arate că Moscova pregătește o asemenea acțiune.

Declarația ministrului a fost făcută pe 30 august, într-un interviu acordat unui post de televiziune românesc, interviu preluat ulterior și de publicația Kyiv Independent. Afirmațiile lui Miruță sunt formulate în contextul în care presa internațională a relatat despre o vizită neanunțată la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august.

Potrivit acestor relatări, Ratcliffe ar fi transmis Kremlinului un avertisment în legătură cu eventuale acțiuni ostile împotriva NATO. Președintele american Donald Trump a respins, însă, interpretarea respectivă și a descris deplasarea șefului CIA la Moscova ca fiind una de "semi-rutină", legată în principal de războiul din Ucraina, nu de pregătirea unui atac asupra Alianței.

Ministrul român al Apărării insistă că informațiile de care dispun în prezent aliații nu susțin scenariul unui atac rusesc împotriva unui stat membru al NATO. El subliniază că nu există date concrete care să confirme o asemenea intenție din partea Moscovei.

"Nu cred că Rusia are vreo intenție de a ataca o țară membră NATO", a declarat Miruță în același interviu.

Kyiv Independent reamintește că România ocupă o poziție geografică esențială în raport cu războiul din Ucraina, având o frontieră de 614 kilometri cu această țară. În ultimii ani, teritoriul românesc a fost afectat în repetate rânduri de incidente legate de drone rusești folosite în conflictul din Ucraina. Printre ele se numără și un incident din luna mai, când doi civili din Galați au fost răniți.

În viziunea lui Miruță, România și celelalte state membre NATO își actualizează permanent analizele și evaluările privind situația de securitate. Ministrul precizează că, pe baza datelor examinate până acum la nivel aliat, nu s-au identificat semne care să indice că Rusia ar urma să lanseze un atac împotriva unui stat NATO.

Oficialul român a comentat și situația militară din Ucraina. El apreciază că războiul a intrat într-o fază diferită, în care trupele ruse întâmpină dificultăți majore și nu mai reușesc să obțină avansuri semnificative pe front.

"Se pare că, deocamdată, situația s-a transformat într-un impas pe întreaga linie a frontului", a opinat Miruță.

Poziția exprimată de ministrul român contrastează cu o serie de avertismente formulate, în ultima perioadă, de oficiali ucraineni și occidentali. Aceștia au atras atenția asupra unor riscuri sporite și asupra posibilității ca Rusia să caute modalități noi de a pune presiune pe NATO.

Autoritățile de la Kiev au susținut că Rusia ar putea pregăti un nou val de mobilizare după alegerile legislative programate în septembrie. În evaluarea ucrainenilor, o asemenea măsură ar putea avea rolul de a asigura forțe suplimentare pentru continuarea ofensivei în Ucraina sau chiar pentru pregătirea unei acțiuni îndreptate împotriva unei frontiere NATO.

În același timp, unele servicii de informații occidentale au avertizat anterior că Moscova ar putea încerca să declanșeze o confruntare limitată în statele baltice sau în Polonia, pentru a testa reacția NATO. Ulterior, aceste scenarii au fost nuanțate sau infirmate pe baza datelor disponibile.

Rusia a fost, de asemenea, indicată de mai mulți oficiali europeni ca fiind responsabilă sau, cel puțin, suspectată de implicare în numeroase incidente pe teritoriul Europei. Printre acestea se numără atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj și operațiuni hibride menite să destabilizeze sau să influențeze procesele interne din diferite state europene.

Totuși, oficiali din statele baltice au transmis săptămâna trecută că, deși Rusia rămâne o amenințare de durată, nu observă în prezent semnale care să indice pregătirea unui atac iminent. Țările baltice, situate pe flancul nord-estic al NATO și având granițe directe cu Rusia, rămân atente, dar nu confirmă, deocamdată, scenariul unei agresiuni rapide.

În timp ce Radu Miruță nu consideră că Rusia intenționează în acest moment să atace un stat NATO, premierul polonez Donald Tusk a adoptat recent un ton mult mai precaut și alarmat în declarațiile sale publice.

Într-o postare pe platforma X, Tusk a scris că "escaladarea Federației Ruse avansează", după o discuţie cu secretarul general al NATO Mark Rutte, și a reiterat că "escaladarea din partea Rusiei avansează".

"Cum am avertizat deja, escaladarea din partea Rusiei avansează. Următoarele şase luni vor fi decisive. Nu trebuie să excludem provocări din partea Rusiei împotriva unuia dintre membrii NATO", a spus premierul polonez Donald Tusk.

Polonia este unul dintre cei mai importanţi susţinători politici şi militari ai Ucrainei, invadată de Rusia în 2022. De asemenea, Varșovia se simte direct ameninţată de acțiunile Moscovei și își majorează constant cheltuielile militare pentru a-și întări capacitatea de apărare.

Avertismentul premierului polonez a fost susținut și de ministrul de Externe de la Varșovia, Radoslaw Sikorski, care a făcut trimitere la recenta deplasare a directorului CIA la Moscova.

"Putin îi spusese și directorului CIA din administrația Biden că nu va invada Ucraina. Ar trebui să accelerăm pregătirile de apărare", a scris Radoslaw Sikorski pe Twitter, vineri.

O responsabilă europeană de rang înalt a declarat, sub rezerva anonimatului, că serviciile de informaţii europene nu dispun de indicii care să arate existența unui plan de atac militar al Rusiei împotriva ţărilor europene membre NATO. Ea a comentat informațiile apărute referitoare la vizita lui John Ratcliffe la Moscova, vizită despre care presa americană a relatat că ar fi avut scopul de a descuraja un posibil atac rusesc împotriva Alianței.

"Serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva ţărilor europene", a dat asigurări responsabila europeană.

"Referitor la eventuale ameninţări contra unor membri europeni ai NATO, noi nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva", a adăugat ea, subliniind că evaluările actuale nu confirmă scenariul unei agresiuni militare directe.

Potrivit aceleiași surse, nu există dubii că Rusia încearcă "în mod activ să creeze dificultăţi pentru ţările noastre", în condițiile în care Uniunea Europeană sprijină ferm Ucraina de la începutul invaziei din 2022. Escaladarea este vizibilă mai ales la nivel hibrid, nu neapărat printr-un atac convențional.

"Escaladarea din partea Rusiei există în mod clar", a insistat responsabila europeană, explicând că presiunea exercitată de Moscova se manifestă printr-o gamă largă de instrumente.

"Ceea ce vedem sunt atacuri hibride, apoi mai puţin hibride, care continuă, şi noi plecăm de la principiul că ele vor continua", a indicat ea, referindu-se la campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și alte forme de destabilizare, pe care autoritățile europene le monitorizează atent.

Kremlinul a respins joi, ca fiind "poveşti alarmiste" lipsite de "orice legătură cu realitatea", informaţiile din presa americană potrivit cărora directorul CIA ar fi mers la Moscova în această săptămână pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Autoritățile ruse neagă existența unui astfel de scenariu și critică modul în care este prezentat rolul lor pe scena de securitate internațională.