„Promo-LEX” atenționează asupra unor riscuri semnificative pentru securitatea procesului electoral, după ce autoritatea electorală a decis să deschidă secții de vot la Tighina și Corjova pentru transnistreni

Deși la alegerile pentru funcția de președinte al R. Moldova din toamna anului 2020 au votat mai puțini alegători din regiunea transnistreană decât la parlamentarele din 2019, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să deschidă, pentru scrutinul din 11 iulie curent, 44 de secții de votare pentru transnistreni, cu două mai multe decât în anul trecut.

Asociația „Promo-LEX” atrage atenția asupra faptului că două secții electorale au fost create în orașul Tighina și una în satul Corjova din raionul Dubăsari, în condițiile în care autoritățile statului nu au un control efectiv asupra acestor localități, existând astfel riscuri semnificative pentru securitatea procesului electoral și a participaților la acesta.

De asemenea, Minisunea de Observare a alegerilor a „Promo-LEX” are rezerve și față de decizia CEC de a deschide doar 146 de secții de votare în străinătate. Mai exact, observatorii cred că CEC trebuia să pornească de la cifra de minimum 150 de secții de votare, așa cum și-a stabilit în devizul de cheltuieli, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care Guvernul ar fi garantat disponibilitatea resurselor financiare suficiente.

CITIȚI și SIS dă ALARMA în privința deschiderii de către CEC a unor secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului: „Se creează circumstanțe pentru FRAUDAREA scrutinului la aceste secții de votare”

Nicolae Panfil, director de program la „Promo-LEX”, a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, că observatorii au raportat în ultima săptămână cel puțin 42 de cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative, cum ar fi implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală – 27 de cazuri; asumarea meritelor pentru lucrări/servicii efectuate din bani publici – trei cazuri; organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor de stat, cu angajații acestor instituții, în timpul orelor de muncă a acestora – 12 cazuri.

Lider astfel de încălcări este Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 34 de cazuri, urmând Partidul Democrat – 4 cazuri, Partidul Acțiune și Solidaritate – 2 cazuri, Blocul „Renato Usatîi” și PDCM – câte un caz.

De asemenea, observatorii au notat cazuri de implicare a cultelor religioase în campanie de partea democraților și socialiștilor.

Misiunea de Observare a scrutinului parlamentar din 11 iulie 2021 estimează pentru primele două săptămâni de campanie electorală cheltuieli neraportate de cel puțin 1 922 687 de lei, dintre care Partidul Acțiune și Solidaritate – 1 068 194 de lei, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 457 335 de lei, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – 119 860 de lei, PPCC – 91 909 lei, PACE – 86 249 de lei, PPȘ – 81 509 lei, PDM – 13 185 de lei, BERU – 4 447 de lei.

Cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru materialele promoționale - 56% și publicitatea stradală și mobilă - 18%.