Procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, revocat de statele membre după constatarea unor „abateri grave” de natură sexuală

Procurorul Curţii Penale Internaţionale, britanicul Karim Khan, a fost demis din funcţie după constatarea unor abateri grave, asimilate unor acuzaţii de abuz sexual. Decizia a fost luată la capătul unei proceduri interne care a clarificat acuzaţiile formulate împotriva sa.

Statele membre ale CPI au votat vineri pentru îndepărtarea din funcţie a procurorului britanic, într-un demers fără precedent. Prin acest vot se închide un episod care a afectat serios imaginea instanţei, la aproape doi ani de la apariţia primelor acuzaţii la adresa lui Karim Khan.

Potrivit surselor familiarizate cu rezultatul reuniunii, 82 dintre cele 125 de state membre ale Curţii Penale Internaţionale au votat în favoarea destituirii lui Khan. Votul s-a desfăşurat în cadrul unei reuniuni speciale organizate la sediul ONU din New York, unde statele au dezbătut consecinţele menţinerii sau încetării mandatului său.

Decizia a urmat unui proces disciplinar de durată, în cadrul căruia au fost analizate acuzaţiile de abuz formulate de o femeie care a lucrat pentru Khan la Curte. Acest proces a implicat evaluarea detaliată a mărturiilor şi a documentelor interne legate de comportamentul procurorului.

Khan a respins în mod repetat acuzaţiile, inclusiv afirmaţiile potrivit cărora ar fi manifestat un comportament sexual coercitiv şi lipsit de consimţământ, pe o perioadă îndelungată. Avocaţii săi au criticat ferm procedura disciplinară, considerând că a fost inechitabilă din punct de vedere procedural şi că nu i-au fost respectate în totalitate drepturile la apărare.

Renumitul avocat britanic fusese ales în 2021 pentru un mandat de nouă ani la conducerea diviziei de urmărire penală a Curţii Penale Internaţionale. El avea misiunea de a coordona investigaţiile şi de a aduce în faţa justiţiei persoanele acuzate de comiterea celor mai grave atrocităţi, inclusiv crime împotriva umanităţii şi crime de război.

În vârstă de 56 de ani, Khan a fost suspendat temporar din funcţia sa la CPI în luna iunie, în aşteptarea votului decisiv. Suspendarea a venit după ce un raport al comitetului executiv al organismului de supraveghere al Curţii a concluzionat că procurorul s-a făcut vinovat de „abateri grave”, fapt ce a declanşat mecanismul formal de demitere.

La începutul şedinţei de vineri, o moţiune depusă de Sierra Leone, care ar fi făcut mai dificilă demiterea lui Khan, a fost respinsă. După acest moment, diplomaţii au trecut rapid la procedura de vot privind revocarea procurorului, cu câteva ore înainte de termenul iniţial prevăzut pentru decizie, potrivit unor diplomaţi familiarizaţi cu procedurile.

Procesul de investigare şi decizie, îndelungat şi complicat, a divizat apărătorii drepturilor omului, o parte a personalului şi anumite state membre. Toate acestea au avut loc într-un moment în care Curtea se confruntă deja cu provocări majore, inclusiv o campanie a Statelor Unite de „desfiinţare” a CPI, instituţie creată pentru a-i urmări penal pe cei responsabili de cele mai grave crime împotriva omenirii.

Într-o declaraţie de săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a anunţat lansarea de către SUA a unei „campanii de amploare pentru a elimina ameninţarea pe care Curtea Penală Internaţională o reprezintă pentru suveranitatea SUA”. El a precizat că va exercita presiuni asupra statelor membre pentru a se retrage din această instituţie, va impune sancţiuni organizaţiilor care colaborează cu CPI şi va interzice accesul pe teritoriul american personalului Curţii. Ţările care „se bucură de beneficiile umbrelei de securitate a SUA” sunt chemate să respingă jurisdicţia Curţii cu privire la cetăţenii americani. (România este stat parte la Curtea Penală Internaţională din 2002 şi are din 2022 o lege care reglementează cooperarea judiciară cu CPI - n.r.)

Anterior, administraţia Trump impusese deja sancţiuni împotriva lui Karim Khan şi altor zece membri ai personalului CPI, ca reacţie la mandatele de arestare emise de Curte împotriva unor înalţi oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în legătură cu războiul din Gaza, dar şi pentru anchetele privind personalul american din Afganistan.

„Karim Khan a crezut că, prin lansarea unei vânători de vrăjitoare politice împotriva Israelului şi prin emiterea unui mandat de arestare motivat politic împotriva prim-ministrului Netanyahu, lumea va ignora acuzaţiile grave de abuz sexual aduse împotriva sa. S-a înşelat”, a declarat într-un comunicat ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon.

Experţii au arătat că aceste acuzaţii la adresa procurorului s-au împletit cu ancheta Curţii privind războiul din Gaza. „Au fost implicate considerente politice în această chestiune, mai ales că este prima dată când un procuror solicită mandate de arestare împotriva unui aliat occidental”, a declarat pentru AP Iva Vukusic, cercetătoare la Universitatea din Utrecht, care a urmărit întregul proces.

Demiterea lui Khan nu modifică imediat situaţia mandatelor de arestare emise în 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii. Aceste mandate pot fi anulate sau retrase doar de judecătorii CPI, iar decizia privind procurorul nu are un efect automat asupra validităţii lor juridice.