Președintele Germaniei i-a îndemnat pe CREDINCIOȘII CREȘTINI să se delimiteze de Biserica Ortodoxă Rusă și Patriarhul Kirill, deoarece s-au poziționat de partea războiului declanșat de Putin în Ucraina

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier i-a invitat miercuri pe credincioşii creştini să se delimiteze de Biserica Ortodoxă rusă, care s-a poziţionat de partea războiului declanşat de Kremlin în Ucraina, relatează agenția germană DPA, preluată de Agerpres.

„Liderii Bisericii Ortodoxe ruse îşi conduc în prezent credincioşii şi întreaga lor biserică pe o cale teribilă, blasfematorie, care e de-a dreptul ostilă credinţei”, a declarat Steinmeier, miercuri, în debutul lucrărilor Consiliului Mondial al Bisericilor (WCC) de la Karlsruhe, în sudul Germaniei.

„Ei justifică un război de agresiune împotriva Ucrainei - împotriva propriilor credincioşi, împotriva fraţilor şi surorilor noastre în credinţă”, a spus el.

Patriarhul ortodox rus Kirill a apărat în mod repetat acţiunile preşedintelui Vladimir Putin.

„Această propagandă împotriva drepturilor libere ale cetăţenilor unei alte ţări, acest naţionalism care revendică în mod arbitrar voinţa lui Dumnezeu pentru visele imperiale de dominaţie a unei dictaturi, această atitudine trebuie să întâmpine opoziţia noastră. Aici în această sală, aici în această adunare”, a declarat Steinmeier.

„Noi trebuie, ca comunitate creştină, să ne declarăm sprijinul pentru demnitatea, libertatea şi securitatea ucrainenilor”, a subliniat Frank-Walter Steinmeier.

Reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe ruse participă de asemenea la acest congres. Steinmeier a spus că se aşteaptă ca aceştia „să nu fie scutiţi de adevărul despre acest război brutal şi de criticile la adresa rolului conducerii bisericii lor”.

Preşedintele german a spus că dialogul este necesar, dar nu trebuie să fie limitat la dorinţele religioase şi să rămână vag. „Trebuie să fie numite atât victimele, cât şi agresorii şi complicii lor”, a spus el.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune specială militară”, un act de agresiune de o brutalitate nemaiîntâlnită pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.