Președintele francez Emmanuel Macron salută „unitatea istorică” a europenilor înainte de summitul UE de la Versailles

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat, cu o zi înainte de summitul UE de la Versailles, „rapiditatea” şi „unitatea istorică” de care au dat dovadă europenii după invazia rusă în Ucraina.

Acest „război pe pământ european (…) ne impune să facem şi mai mult şi să tragem consecinţele pe termen scurt şi mediu”, a declarat preşedintele francez înainte de un dineu de lucru cu premierul olandez Rutte şi mai mulţi miniştri francezi şi olandezi, informează Agerpres.

Summitul informal al ţărilor din UE, care va avea loc joi şi vineri la Versailles, „se va ţine într-un context extrem de dificil şi de tragic, care este cel al agresiunii ruse asupra Ucrainei”, declanşate pe 24 februarie, a subliniat Macron. „În timpul ultimelor două săptămâni, coordonarea europeană a fost foarte strânsă, de o rapiditate şi unitate istorică (…), în strânsă legătură cu alte ţări membre ale NATO şi cu ţările G7”.

Potrivit lui Mark Rutte, “principalul mesaj” al summitului “trebuie să fie cel al unei UE unite, care face front comun în faţa agresiunii brutale şi necruţătoare” a Rusiei, dar care realizează de asemenea că “o pagină a fost întoarsă în istoria noastră şi că trebuie să lucrăm mai strâns în cadrul NATO şi al UE pentru a ne proteja ţările”.

Premierul batav a anunțat luni, alături de omologii săi britanic și canadian, crearea unui „Grup internațional de sprijin pentru Ucraina” menit să coordoneze „ajutorul umanitar, economic și defensiv” pentru această țară, care se confruntă cu „invazia barbară și neprovocată” declanșată de Vladimir Putin.

În ceea ce privește summitul de la Versailles, considerat una din amprentele pe care Macron și președinția franceză a Consiliului UE vor să lase pentru viitorul unei Europe suverane, președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe șefii de stat sau de guvern să stabilească măsuri decisive de consolidare a suveranității UE și de reducere a dependențelor energetice față de Rusia.

În același spirit s-a pronunțat și președintele Klaus Iohannis, care a cerut stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei și consolidarea sectorului de apărare la nivel european.

La summitul informal al Consiliului European, liderii europeni se vor concentra pe consolidarea capacităților de apărare ale UE, reducerea dependenței energetice, în special de gazul, petrolul și cărbunele rusesc și construirea unei baze economice mai solide.

Discuțiile pe marginea reducerii dependenței energetice vor avea ca punct de plecare inițiativa “RePowerEU” prezentată marți de Comisia Europeană. Aceasta reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de gazele din Rusia cu mult înainte de 2030. Planul de măsuri europene pentru reducerea dependenței de gaze din Rusia prevede, între altele, realizarea unui stoc de rezerve de gaze de 90% până la 1 octombrie pentru necesitățile de iarna viitoare și sporirea importurilor de gaz natural lichefiat. RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, estimează Comisia Europeană, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.

De la recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk și de la începutul agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, UE a reacționat cu patru pachete de măsuri restrictive.

Primul pachet include include restricții privind relațiile economice cu regiunile Donețk și Luhansk, care nu sunt controlate de guvern, și restricții financiare.

Al doilea pachet include sancțiuni orientate către persoane fizice împotriva lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov și a membrilor Dumei de Stat a Rusiei, printre altele și sancțiuni economice.

Al treilea pachet include furnizarea de echipamente și bunuri pentru forțele armate ucrainene prin intermediul Facilității europene pentru pace, interzicerea survolării spațiului aerian al UE și a accesului la aeroporturile UE de către transportatorii ruși de orice fel, interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală Rusă, interzicerea accesului la SWIFT pentru șapte bănci rusești, suspendarea emisiei în UE a mijloacelor de informare de stat Russia Today și Sputnik, sancțiuni care vizează persoane fizice și sancțiuni economice împotriva Belarusului

Cel de-al patrulea pachet include o interdicție SWIFT pentru trei bănci belaruse, o interdicție privind tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului, limitări ale intrărilor financiare din Belarus în UE, o interdicție privind furnizarea de bancnote denominate în euro către Belarus și restricții privind exportul de tehnologie de navigație maritimă și de radiocomunicații către Rusia