La vecini: Presa din Ucraina, obligată să publice în limba oficială. Kievul încearcă să reducă influența rusă

Duminică, în Ucraina a intrat în vigoare o lege care obligată presa scrisă să publice în limba oficială, în încercarea de a combate influența Rusiei, scrie dpa, preluată de Agerpres. Toate ziarele şi revistele naţionale vor trebui să fie publicate în limba ucraineană.

Potrivit noii legi, care nu interzice publicarea în rusă, se stipulează obligativitatea de a publica şi o versiune în limba ucraineană, cu acelaşi tiraj şi arie de circulaţie.

Pentru editori, publicarea de versiuni bilingve nu este considerată o opţiune profitabilă.

Ultimul cotidian de limbă rusă din Ucraina, Vesti, a trecut pe limba ucraineană din 10 ianuarie.

Tranziţia se bazează pe controversata lege a limbii ucrainene din 2019, care a fost adoptată la scurt timp după ce fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a pierdut un nou mandat. Poroşenko a semnat-o cu puţin timp înainte ca actualul preşedinte Volodimir Zelenski să preia mandatul şi de atunci a fost în vigoare o perioadă de tranziţie.

Legea este menită să combată influenţa limbii ruse în sfera publică.

Începând de la mijlocul lui mai, site-urile de ştiri înregistrate în Ucraina vor trebui cel puţin să ofere o versiune echivalentă în limba ucraineană a articolelor, iar această versiune trebuie să se deschidă prima.

Începând din iulie 2024, limba ucraineană va trebui aplicată de asemenea în mass-media regionale. Radioul şi televiziunea sunt deja de ani de zile sub cote stricte de limbă ucraineană.

Piaţa presei scrise din Ucraina este de multă vreme în declin. Săptămânalul Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) şi cotidianul Segodnia (Azi), foarte respectate, publică acum doar online, menționează dpa.

Pe de altă parte, după cum atenţiona agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi, înainte ca proiectul de lege privind limba ucraineană să fie votat în 2019, autorii acestui proiect au exclus din text o prevedere importantă pentru toate minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale". Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, atenţiona la acea vreme Bukpress.

Politica privind limba de stat din Ucraina este criticată de Rusia. Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul dintre motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea lui în 2014.