Preferințele culinare ale dacilor. Ce cereală plină de nutrienți nu lipsea niciodată din dieta zilnică, înainte ca porumbul să ajungă pe meleagurile noastre

Misterul vieții de zi cu zi a dacilor și geților, popoarele antice ce au locuit teritoriul carpato-danubiano-pontic cu milenii în urmă, încă fascinează imaginația și curiozitatea oamenilor. Puțin cunoscută și discutată în istoriografia românească, alimentația acestor triburi oferă însă o perspectivă intrigantă asupra obiceiurilor lor culinare. În urma descoperirilor arheologice, aflăm că dacii erau îndrăgostiți de brânză, usturoi și un terci hrănitor, care constituea baza dietei lor.

Contrar stereotipurilor despre un popor războinic, dacii se pare că erau "băutorii de lapte". Descoperirile arheologice și sursele documentare indică faptul că aceștia consumau preponderent produse vegetale, cereale și lactate. Brânza și zerul ocupau un loc de cinste în dieta lor, iar laptele de vacă, oaie și capră fiind folosit în mod frecvent.

Conform lui Lucius Junius Moderatus Columella, agrimensor roman din secolul I d.Hr., dacii erau denumiți "băutorii de lapte".

Brânza, în special, a devenit o delicatesă apreciată, iar procesul de transformare a laptelui în iaurt, unt și brânză avea și un scop practic - conservarea laptelui.

Terciul, mâncarea de bază a dacilor

Terciul, sau fiertura, reprezenta mâncarea de bază a dacilor și geților. Realizat din cereale precum meiul și grâul, acest terci hrănitor era adesea amestecat cu legume, leguminoase și plante condimentare. Aproape de necrezut, dar porumbul, acum element de bază în bucătăria românească, ajunsese în Țările Române abia după descoperirea Americii.

Dacii cultivau trei varietăți de grâu, dar meiul era cel mai utilizat, fiind folosit în terciuri bogate și hrănitoare.

Combinații de spanac, lobodă, ciuperci, ouă, usturoi, măcriș sau ciuperci se adăugau în terciul fiert în lapte. O astfel de mâncare aromată și bogată în nutrienți oferea o perspectivă asupra diversității alimentației dacilor.

În absența porumbului, dacii se bucurau de o dietă bogată în legume, leguminoase și plante condimentare. Bobul, mazărea, lintea și năutul erau frecvent utilizați în terciuri sau tocane. Se adăuga un amestec variat de morcovi, lăptuci, spanac, măcriș și, desigur, varză. Ciupercile erau, de asemenea, un ingredient apreciat în terciuri și preparate diverse, fiind ușor de conservat.

Pasărea, peștele și carnea, luxul din alimentația dacilor

Consumul de carne era mai rar întâlnit, dar prezenta în special în timpul sezonului rece. Carnea roșie, precum cea de vită și porc, era preferată și conservată pentru iarnă. Peștele și carnea de pasăre, împreună cu vânatul, adăugau un plus de lux în alimentația dacilor, cu aceste surse proteice fiind deseori rezervate aristocrației.

Usturoiul și ceapa, condimente iubite de daci

Usturoiul și ceapa erau plante condimentare fundamentale în bucătăria dacilor. Pasionați de aromele acestora, dacii adăugau usturoi și ceapă în cantități generoase în terciuri și tocane. Dioscorides menționează chiar că dacii pregăteau usturoiul sub formă de pastă, asemănătoare mujdeiului, folosit atât în mâncare, cât și în remedii pentru răceli și dureri de cap.