Polonia anchetează un posibil sabotaj al serviciilor secrete străine la fabrica de drone care aprovizionează Ucraina

Polonia suspectează că incendiul de la o fabrică a unui producător de componente pentru drone a fost un atac de sabotaj în care au fost implicate servicii de informaţii străine, potrivit unui comunicat emis de procurori.

WB Electronics, a cărei fabrică a luat foc luni dimineaţa devreme, este una dintre cele mai mari companii private din domeniul apărării din Polonia. Firma produce drone de recunoaştere şi muniţii de tip „loitering” (drone kamikaze), inclusiv modelele FlyEye şi Warmate, folosite de Ucraina împotriva forţelor ruse.

Procurorii polonezi au anunţat luni după-amiază, printr-un comunicat de presă, că investighează o „infracţiune teroristă” ce vizează „provocarea deliberată a unui incendiu” la o fabrică a WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, în sud-estul Poloniei. Ancheta se concentrează pe circumstanţele producerii incendiului şi pe posibila motivaţie politică din spatele acestuia.

Incendiul a izbucnit la scurt timp după miezul nopţii în incinta fabricii. A fost stins în aproximativ două ore, datorită intervenţiei rapide a unui angajat şi a pompierilor. Nimeni nu a fost rănit, a precizat WB Electronics, însă o mică instalaţie a fost avariată, ceea ce a provocat pagube materiale şi a întrerupt temporar activitatea.

Acest incident are loc în contextul unei serii de presupuse atacuri care vizează infrastructura critică asociată sprijinului militar european acordat Ucrainei. Tot mai des, autorităţile occidentale atribuie astfel de acţiuni Rusiei, ceea ce alimentează tensiunile şi ridică semne de întrebare asupra securităţii obiectivelor strategice.

La începutul acestei luni, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion de marfă ucrainean pe Aeroportul Leipzig/Halle, un important nod de aprovizionare cu echipamente militare pentru Ucraina. În zilele următoare este aşteptat ca Berlinul să anunţe răspunsul său oficial la adresa Moscovei, pe fundalul acestor incidente.

Procurorii de la filiala din Cracovia a Parchetului Naţional al Poloniei au declarat că suspectează un atac deliberat asupra obiectivului industrial, realizat prin „plasarea unui dispozitiv conţinând materiale inflamabile” în incinta companiei. Ei cercetează implicarea posibilă a „unui serviciu de informaţii străin” care ar acţiona împotriva Poloniei şi a capacităţii sale de apărare.

Presupusul autor al incendiului nu a fost încă prins şi rămâne în libertate, ceea ce menţine starea de incertitudine şi obligă autorităţile să consolideze măsurile de securitate în jurul altor ţinte sensibile.

ATACURI ASUPRA FIRMELOR DIN DOMENIUL APĂRĂRII AU AVUT LOC ÎN ÎNTREAGA EUROPĂ

În timp ce autorităţile continuă să investigheze circumstanţele incendiului din Polonia, mai multe presupuse atacuri prin incendiere şi alte incidente care au vizat companii din industria de apărare din diferite ţări europene, în ultimele săptămâni, au alimentat îngrijorările privind o posibilă implicare a Rusiei în astfel de operaţiuni clandestine.

Săptămâna trecută, poliţia slovacă a arestat trei cetăţeni străini, suspectaţi că pregăteau incendierea unei fabrici de drone. Planul a fost dejucat, însă cazul a evidenţiat vulnerabilitatea acestor obiective strategice şi cooperarea tot mai strânsă între serviciile de securitate europene.

La începutul lunii august, compania estoniană de apărare Milrem Robotics a fost vizată de un atac prin incendiere. Autorităţile estoniene investighează dacă incidentul a reprezentat un act de sabotaj comis în numele Moscovei, în încercarea de a afecta capacitatea de producţie şi proiectele militare ale ţării.

Tot în luna august au avut loc explozii la mari producători de armament din Italia şi Bulgaria. Detaliile acestor cazuri sunt încă analizate, însă ele se înscriu într-un tablou mai larg de incidente suspecte ce par a urmări slăbirea industriei europene de apărare.

Europa se află în stare de alertă maximă cu privire la activităţile de război hibrid, inclusiv sabotajul, încă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. De atunci au fost înregistrate sute de cazuri, iar o parte dintre ele au fost atribuite agenţiilor ruseşti, ceea ce a dus la măsuri sporite de securitate şi la consolidarea cooperării între serviciile de informaţii.

Moscova a respins în mod repetat acuzaţiile că ar planifica sau ar comite astfel de atacuri. Autorităţile ruse susţin că relatările privind sabotajul fac parte dintr-o campanie de propagandă antirusă, menită să justifice intensificarea măsurilor de securitate ale Occidentului şi izolarea Rusiei pe scena internationala.