Pesta micilor rumegătoare blochează exporturile: soluția campaniei naționale de vaccinare la ovine și nota de plată estimată de conf. univ. dr. Mihai Daneș

România se confruntă cu o criză severă în sectorul zootehnic, după suspendarea de către Comisia Europeană a exporturilor de animale vii către țările terțe. Crescătorii de animale avertizează că, dacă restricțiile vor fi menținute, pierderile economice vor fi majore și se vor resimți în întregul lanț zootehnic.

În acest context, pentru a analiza cauzele blocajului și posibilele soluții care ar putea duce la deblocarea exporturilor, a fost organizată dezbaterea „Miorița, blocată la export. Cine e vinovat, de cine depinde rezolvarea crizei?”. Discuțiile s-au concentrat pe impactul economic, dar și pe modul în care este gestionată situația sanitar-veterinară la nivel național.

Întrebat dacă testele de laborator pot face diferența între anticorpii apăruți în urma vaccinării și cei rezultați după infectare, conf. univ. dr. Mihai Daneș, de la Academia de Științe Agricole și Silvice, a explicat că, în prezent, nu există o metodă prin care anticorpii obținuți prin vaccinare să poată fi deosebiți de cei formați după boală. Practic, sistemul imunitar reacționează similar, indiferent de sursa antigenului.

Potrivit lui, singura cale prin care toate efectivele de ovine pot ajunge la un nivel unitar de imunitate este derularea unei campanii generale de vaccinare, aplicată la scară națională. Doar astfel se poate asigura un statut imunologic omogen, necesar pentru controlul eficient al răspândirii bolii.

„Există o discuție în piață în legătură cu animalele care sunt deja vaccinate și care au făcut anticorpi ca urmare a vaccinării. În ce măsură se poate, din punct de vedere tehnic, ca la testele care se fac să se stabilească în laborator dacă animalul are anticorpi de la vaccin sau dacă are anticorpi de la boală? Că poate avem și animale care sunt testate și par a fi bolnave, dar ele de fapt au anticorpi pentru că au făcut ciobanii, nu știu, zic și eu, vaccinuri aduse din Turcia sau din alte țări ca să le salveze”, a spus Georgiana Teodorescu, europarlamentar ECR.

„În primul rând, prezența anticorpilor arată că un organism s-a întâlnit cu un antigen, în cazul de față cu virusul. Că este virus vaccinal, că este virus sălbatic, e același lucru. Organismul reacționează și pune la dispoziție mijloacele ca să neutralizeze sau să stimuleze organele care produc acești anticorpi.

Nota bene: nu există metodă de diferențiere a anticorpilor postvaccinali de post-infecțioși, așa cum există în alte boli. Ca atare, că sunt anticorpi recoltați de la animale trecute prin boală, că sunt anticorpi de la animale care au fost vaccinate la negru, să spunem, cu vaccin care este autorizat în altă parte și adus aici. Eu nu pot să-i condamn pe oamenii ăia. Este ilegal, dar eu nu pot să-i condamn că ei vor să-și apere avutul. N-ai cum să-i condamni.

Și atunci suntem obligați noi să luăm măsuri pentru ca întreg efectivul de ovine să aibă același statut imunologic. Cum facem asta? Printr-o vaccinare generală”, a spus conf. univ. dr. Mihai Daneș.

Întrebat care ar fi costul unei campanii naționale de vaccinare, conf. univ. dr. Mihai Daneș a explicat că imunizarea tuturor ovinelor din România ar presupune un cost estimat la aproximativ 2 lei pentru fiecare animal. Investiția, deși semnificativă, ar putea fi mai mică decât pierderile generate de blocarea exporturilor și de răspândirea bolii.

„Cât ar costa, care ar fi efortul?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„Păi 6 milioane de animale sau 7, câte sunt în România, înmulțit cu 2 lei... Faceți socoteala cam cât costă.

Acum suntem în situația următoare: am interzis mișcarea în România. Foarte bine. Și ce dacă am interzis-o? Ce s-a întâmplat în această perioadă? Au mai apărut niște focare. Adică animalele erau deja infectate cu forme subclinice acolo unde au provocare. Interdicția a fost respectată de data asta”, a spus conf. univ. dr. Mihai Daneș.

Conf. univ. dr. Mihai Daneș a atras atenția și asupra unei alte probleme serioase: reducerea implicării medicilor veterinari în supravegherea efectivelor, asociată cu lipsa de experiență practică în fața acestei boli, îngreunează depistarea rapidă și controlul focarelor. În timp ce boala se extinde, rețeaua care ar trebui să fie în prima linie este slăbită.

„Mai avem o problemă. Medicii veterinari, care sunt armata care trebuie să fie în prima linie, nu sunt în prima linie pentru că politicul a venit și a spus: „Nu mai trebuie să plătim inspecțiile ca să vedem dacă animalele sunt bolnave sau nu sunt bolnave”.

Ca atare, jumătate din banii pe care veterinarii îi primeau... Eu nu fac aici apologia să-i plătim pe veterinari, ei și-au pierdut interesul, ei nu se mai duc pentru că nu au de ce, nu au cui să raporteze. Ei, deși sunt concesionari, deci au concesionat acest teritoriu, ei nu au cui să raporteze pentru că nimeni nu-i întreabă și nimeni nu-i plătește.

Vreau să vă spun că atunci când eu eram student această boală era doar în manuale pentru țările terțe, nu era și aici. Motiv pentru care foarte mulți dintre veterinari au dificultăți mai mari sau mai mici în a pune un diagnostic clinic. Diagnosticul clinic, diagnosticul epidemiologic sunt elementele primare în această boală, pe urmă apar testele de laborator și identificarea antigenului”, a spus conf. univ. dr. Mihai Daneș la dezbaterea „Miorița, blocată la export. Cine e vinovat, de cine depinde rezolvarea crizei?”, organizată de DC News.