Patru scenarii despre cum s-ar putea încheia domnia lui Vladimir Putin. Oamenii creditați cu șanse reale să-l înlocuiască

Aventura militară dezastruoasă a lui Vladimir Putin în Ucraina a ridicat perspectiva ca guvernarea lui de 22 de ani să se apropie de sfârșit. Dar va pleca de bunăvoie, sau va trebui să fie împins, se întreabă Politico.eu?

La șapte luni de la începutul războiului de agresiune al președintelui rus, trupele sale au suferit pierderi masive de oameni și echipamente și se află dificultate în estul Ucrainei. Ordinul lui Putin de săptămâna trecută de a mobiliza sute de mii de oameni se desfășoară în haos, atrăgând critici chiar și din partea propriilor săi propagandiști și aliați politici.

Autocratul în vârstă de 69 de ani a ajuns la putere în 2000, succedându-i lui Boris Elțin, bolnav, după ce a susținut cel de-al doilea război al Rusiei în Cecenia. Șansele ca el să plece în curând sunt încă îndepărtate, dar este clar că consecințele din ce în ce mai mari din cauza pariului său militar îi slăbesc deja controlul.

Iată scenariile în care domnia lui Putin s-ar putea încheia - și pretendenții care l-ar putea înlocui, în opinia Politico:

Scenariul 1. Putin își alege succesorul

Putin a făcut eforturi extraordinare pentru a scăpa de rivali și a rescrie Constituția pentru a-și menține puterea. Șansa ca el să facă loc unui nou lider este mică, dar nu mai este neglijabilă. Iată cui i-ar putea preda ștafeta liderul de la Kremlin:

Superspionul - Nikolai Patrușev

Dacă Putin va accepta că poziția sa a devenit nesustenabilă, specialiștii îl dau pe Patrușev ca cel mai probabil succesor. Fostul șef al agenției de spionaj FSB și actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei are avantajul că împărtășește viziunea lui Putin despre lume – o viziune care este plină de venin la adresa Occidentului, în general, și față de Statele Unite, în mod special. Ideile lui Patrușev sunt încă și mai extreme: într-o întâlnire a Consiliului, cu câteva zile înainte ca Putin să ordone trupelor să invadeze Ucraina, Patrușev a acuzat Washingtonul că încearcă să provoace „prăbușirea Federației Ruse”.

Patrușev l-a acuzat cu ani în urmă pe fostul secretar de stat american Madeleine Albright că a spus că Siberia și Orientul Îndepărtat nu ar trebui să aparțină Rusiei. De fapt, aceasta nu a făcut asemenea declarații.

Cu Putin petrecându-și cea mai mare parte a timpului la Kremlin, Patrușev și-a asumat un rol mai activ, vizitând recent China pe fondul preocupărilor tot mai mari de acolo cu privire la război. Vârsta nu este de partea lui Patrușev, însă. La 71 de ani, este cu doi ani mai bătrân decât Putin, ar fi probabil doar un președinte de tranziție.

Lacheul Dmitri Medvedev

Dacă există cineva în care Putin poate avea încredere, acesta este Dmitri Medvedev: Liderul rus i-a oferit președinția în 2008. Rocada i-a permis lui Putin să păstreze puterea în propriile mâini, respectând, în același timp, limitele constituționale ale mandatului. Medvedev a păstrat scaunul prezidențial cald în timp ce a obținut de la Occident o notă de trecere ca modernizator. Dar, când mandatul său de patru ani s-a încheiat, Medvedev i-a făcut loc lui Putin la Kremlin.

Medvedev a continuat să servească încă opt ani ca prim-ministru, înainte de a deveni, în 2020, vicepreședintele Consiliului de Securitate – din nou subordonat direct lui Putin, care îl conduce. Războiul nu a fost prea blând cu Medvedev. În încercarea de a scăpa de imaginea sa de „clona mai puțin rea a lui Putin” și de a părea un obsedat al războiului nuclear, fostul președinte al Rusiei a ajuns un măscărici al rețelelor sociale. La 57 de ani, Medvedev ar putea prelua din nou conducerea Rusiei, dar destinul său este strâns legat de cel al lui Putin.

Garda de corp — Aleksei Diumin

Potrivit lui Diumin, acesta i-a salvat viața lui Putin într-o noapte în care casa de vacanță a lui Putin din mijlocul munților a fost atacată de un urs brun. Diumin, înarmat cu pistolul de serviciu, ar fi golit un întreg încărcător la picioarele ursului pentru a-l alunga. Loial până peste cap, dar păstrând o aură de umanitate (a lăsat ursul în viață) – calități demne de succesorul lui Putin, care ar putea în același timp să se asigure că șeful său se poate pensiona în liniște, fără a fi nevoit să răspundă în fața tribunalului de la Haga pentru crimele de război pe care le-a comis.

Prințișorul - Dmitri Patrușev

Vârsta nu este de partea aliaților lui Putin de la Kremlin, dar asta nu înseamnă că regimul nu va încerca să își asigure continuitatea. Însuși Nikolai Patrușev a spus că elita spionajului rusesc este „noua nobilime”. O generație mai târziu, fiul său, Dmitri Patrușev, s-a remarcat ca un potențial succesor. Bărbatul de 44 de ani a fost pus ministru al agriculturii în 2018, după ce a absolvit academia FSB-ului și a fost la conducerea Băncii Agricole a Rusiei, deținută de stat.

Oricât de îndepărtată ar fi perspectiva, ar putea atenua temerile în întreaga lume că Rusia, care se confruntă cu înfrângerea în Ucraina, ar lansa o escaladare nucleară sinucigașă. Un conducător ereditar ar avea, prin definiție, un instinct de supraviețuire mai puternic decât un dictator nebun ascuns într-un buncăr subteran.

Scenariul 2. Un complot la Kremlin. Putin este înlăturat, incapacitat sau asasinat

În ciuda discuțiilor legate de o succesiune reușită, istoria arată că liderii de la Kremlin tind să plece cu picioarele înainte: Vladimir Lenin și Iosef Stalin au murit din cauze naturale. La fel a făcut și Brejnev și următorii doi succesori ai săi. Există, totuși, precedente în care liderii au fost forțați să demisioneze - Nikita Hrușciov în 1964 și Mihail Gorbaciov, a cărui cădere în 1991 a dus și la prăbușirea Uniunii Sovietice. De cele mai multe ori, lupta pentru succesiune a fost dusă în rândul persoanelor din interiorul Kremlinului – comparată de liderul britanic Winston Churchill cu „o luptă de buldogi sub un covor”.

Troika

Poate cea mai apropiată paralelă istorică cu Putin autocrat este cea a lui Stalin, a cărui moarte în 1953 a declanșat o luptă pentru putere în care o „troică” a luat puterea pentru o scurtă durată. Hrușciov l-a îndepărtat pe premierul Gheorghi Malenkov în 1955, devenind atât lider al Partidului Comunist, cât și al guvernului. Un an mai târziu, a ținut un discurs în care denunța cultul personalității lui Stalin, inițiind un dezgheț după ani de teroare.

Schimbarea liderului în regimurile autocratice are loc de obicei din interior, potrivit lui Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belaurs, care spune că șansele ca o tranziție organizată să aibă loc în Rusia sunt egale cu 0. Putin a ratat șansa de a-și orchestra succesiunea când a rescris constituția acum doi ani. „Acum, poziția lui este într-un și mai mare pericol. Nu există nicio garanție că va avea o viață liniștită”, a spus Gould-Davies.

A specula cine ar putea conspira pentru a-l înlătura pe Putin este o treabă prostească, dar, dacă ne raportăm la istorie, reprezentanții „ministerelor puterii” din Consiliul de Securitate ar putea să fi implicați – oricât de loiali lui Putin ar părea acum. Atenție la Patrușev Sr., șeful FSB Aleksander Bortnikov, ministrul de Interne Vladimir Kolokolțev și ministrul Apărării Serghei Șoigu (un supraviețuitor viclean care are în spate un război teribil).

Premierul – Mihail Mișustin

Articolul 92.3 din Constituția Rusiei prevede că, în toate cazurile în care președintele este incapabil să și îndeplinească atribuțiile, „acestea vor fi îndeplinite temporar” de către prim-ministru. Asta îl plasează pe Mikhail Mișustin în pole position pentru a prelua funcția de șef interimar al statului în cazul în care Putin se îmbolnăvește grav sau ar fi asasinat. Mișustin, în vârstă de 56 de ani, a fost colectorul șef de taxe al Rusiei înainte de a fi numit prim-ministru în 2020, când Putin a promovat acele schimbări constituționale care, efectiv, i-au deschis calea pentru a deveni președinte pe viață.

Chel și corpolent, Mișustin a servit ca manager loial de criză, lucrând pentru a minimiza consecințele economice ale sancțiunilor occidentale. Dar există o potențială întorsătură: dacă Putin este în incapacitate de a conduce, constituția nu îi permite în mod explicit să revină în cazul în care își revine.

Primarul Moscovei– Serghei Sobianin

Insider prin excelență, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, ar putea apărea ca un candidat pentru a-i succeda lui Putin dacă protestele din capitală escaladează până la punctul în care represiunea nu mai este viabilă și este nevoie de un angajament constructiv pentru a finaliza o tranziție controlată. Acesta nu este în niciun caz un scenariu de bază: protestele împotriva ordinului de mobilizare al lui Putin nu sunt de amploarea mișcării Euromaidan de la Kiev, care l-a forțat pe președintele ucrainean Viktor Ianukovici să fugă la începutul lui 2014.

În timpul mandatului său de 12 ani, Sobianin s-a dovedit a fi un politician necarismatic dar competent. În vârstă de 64 de ani a fost anterior guvernator al provinciei Tiumen, bogată în petrol (din 2001-2005), șeful administrației Kremlinului (2005-2008) și viceprim-ministru al lui Putin (2008-2010).

Scenariul 3- Revoluție colorată- Rușii se revoltă

Obsesia patologică a lui Putin care îi alimentează dorința de a șterge Ucraina de pe harta lumii s-a născut și din coșmarul său în care scenariul din țara vecină se va repeta și în Rusia – o revoluție în urma căreia liderul țării a fost înlăturat. Ucrainenii au reușit de două ori să facă acest lucru: Revoluția Portocalie din 2004-2005 și în urma protestelor Euromaidan.

Prizonierul – Aleksei Navalnîi

Militantul anticorupție Aleksei Navalni ar fi principalul candidat pentru a conduce o revoluție colorată rusă. A ajutat la organizarea protestelor împotriva revenirii lui Putin la președinție în urmă cu un deceniu. Acele demonstrații – cele mai mari din Rusia post-sovietică – au eșuat în cele din urmă. Dar Navalnîi a persistat, canalizându-și eforturile în demascarea corupției. Statul a ripostat, otrăvindu-l pe Navalnîi și condamnându-l la închisoare pentru acuzații de fraudă false.

Având un curaj extraordinar, Navalnîi continuă să se opună războiului din spatele gratiilor. Dar șansele lui de a ajunge precum Nelson Mandela dintr-o celulă de închisoare la președinție sunt mici. Observatorii își pot imagina un scenariu în care Putin este înlăturat și următorul lider al Rusiei, într-un gest de reconciliere față de Occident, eliberează prizonieri politici precum Navalnîi, jurnalistul Vladimir Kara-Murza sau bloggerul Ilia Iașin. Dar acesta ar fi doar primul pas pe o cale lungă și sinuoasă către putere într-o țară care nu a organizat încă alegeri libere sau corecte.

Exilații – Mihail Hodorkovski și Gary Kasparov

Fostul magnat al petrolului este un alt critic al regimului de la Kremlin care s-a luat în coarne cu Putin și a pierdut. A rămas fără imperiul său petrolier Iukos și a stat după gratii 10 ani, înainte de a se exila în străinătate.

Fundația sa Open Russia, interzisă în Rusia, continuă să militeze pentru reformă, dar Hodorkovski însuși nu manifestă nicio ambiție evidentă de a organiza o întoarcere triumfătoare și de a juca un rol de lider într-o Rusia post-Putin.

Hodorkovski, 59 de ani, sprijină ferm rezistența Ucrainei împotriva Rusiei, îndemnând recent Occidentul să furnizeze mai multe arme . Cu toate acestea, istoria sa de om de afaceri nemilos nu a fost uitată de rușii mai în vârstă, care încă mai păstrează amintiri amare din haoticii anii Elțin, când oligarhii s-au îmbogățit în urma perioadei de privatizări care a lăsat Rusia fără patrimoniul său industrial.

Fostul campion de șah Garry Kasparov a înfiinţat în 2008, împreună cu Boris Nemțov, asasinat după aceea, un nou partid denumit Solidaritatea, dar a fost nevoit să plece în exil pentru a nu avea aceași soartă cu Nemțov. Cunoscut ca un opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov este de părere că sancţiunile impuse de lumea occidentală vor forţa la un moment dat populaţia Rusiei să iasă în stradă din cauza deteriorării condiţiilor de trai. Fostul jucător profesionist de şah susţine că Putin se află astăzi într-o capcană şi că el nu poate accepta o înfrângere militară şi politică pentru că realizează că pierderea războiului va însemna sfârşitul dictaturii sale.

Scenariul 4. Lovitură de stat

În timp ce Rusia modernă nu are o istorie de lovituri militare de succes, ar fi o greșeală să excludem posibilitatea ca Putin să fie înlăturat de o revoltă armată. Iată câțiva jucători cheie la care trebuie să fii atenți dacă următorul conducător al Rusiei este ales cu pistolul:

Măcelarul – Mihail Mizințev

Atât ministrul apărării Serghei Șoigu, cât și Valeri Gherasimov, șeful statului major, au avut de-a face cu războaie oribile, ceea ce îi discreditează din postura de lideri militari care ar putea conduce țara după o lovitură de stat. Există însă un general care se bucură de o reputație brutală: Mihail Mizințev, „măcelarul de la Mariupol”. Acesta a condus asediul asupra orașului din Ucraina în care au murit 20.000 de civili înainte ca orașul port să fie ocupat de trupele ruse în luna mai.

Mizințev tocmai a fost promovat la poziția de ministru adjunct al apărării însărcinat cu logistica pentru a încerca să întoarcă soarta războiului din Ucraina și pentru a pune capăt haosului provocat de ordinul de mobilizare al lui Putin, scrie ziare.com.

Lordul războiului - Ramzan Kadîrov

Sângerosul lider cecen Ramzan Kadîrov, care se autointitulează „soldatul lui Putin”, este unul dintre cei mai importanți susținători ai războiului Rusiei din Ucraina. El caracterizează conflictul drept o confruntare între armata lui personală „Kadîrovți“ și inamicii ucraineni pe care i-a catalogat „diavoli” neonaziști. Trupele sale au avut, totuși, rezultate mai bune ca războinici pe TikTok, decât pe frontul de luptă.

Kadîrov este un propagandist de succes al regimului de la Kremlin – canalul său de Telegram a strâns peste 2,6 milioane de urmăritori. Orice încercare a lui Kadîrov de a exploata slăbiciunea lui Putin în scop personal, însă, l-ar pune în pericol, susține economistul Serghei Guriev, aflat la Paris. „Oamenii lui Kadîrov sunt periculoși, dar urâți”, spune Guriev, coautor al cărții „ Spin Dictators ”, o carte despre tirania modernă. Este mai probabil, susține Guriev, ca Ramzan Kadîrov să caute mai multă autonomie sau independență pentru Cecenia dacă există revolte politice în Rusia.

Mercenarul – Evgheni Prigojin

Prigojin, oligarhul cunoscut sub numele de „bucătarul lui Putin”, care conduce armata de mercenari Wagner, este cel mai în măsură să ocupe poziția de comandant suprem al Rusiei în acest moment, susține politico.eu. Prigojin a fost filmat luna trecută în timp ce susținea un discurs de recrutare în curtea unei închisori în care le promitea deținuților că le va reda libertatea dacă luptă pentru Rusia în Ucraina timp de șase luni și supraviețuiesc.

Alte videoclipuri îl arată sosind cu elicopterul pentru o întâlnire de noapte cu consilierii și participând la înmormântarea unuia dintre luptătorii săi. „Wagneriții îmi spun că l-ar vota în locul lui Putin oricând și mi se pare că miroase a sânge”, a scris pe Twitter Christo Grozev de a site-ul de investigații Bellingcat.

Ar fi, totuși, nevoie de o inversare uluitoare pe câmpul de luptă - în care o mare parte din teritoriul revendicat de Rusia din 2014 este pierdut și hoarde de trupe nemulțumite se întorc acasă pentru a cutreiera străzile - pentru ca un lord războinic ca Prigojin să aibă chiar și cea mai mică speranță de a ajunge la Kremlin. „Ar trebui să fie un colaps absolut catastrofal al statului”, spune analistul Mark Galeotti, specialist pe Rusia.

Nu există un astfel de precedent în istoria imperială târzie, sovietică și contemporană: cele mai apropiate paralele ar fi evenimentele revoluționare din 1905 și 1917 care au urmat unor dezastre militare. În 1905, țarul Nicolae al II-lea s-a agățat de putere, acceptând reforme democratice limitate. Și, în februarie 1917, răsturnarea sa a dus mai întâi la formarea unui guvern provizoriu liberal, revoluționarii bolșevici conduși de Vladimir Lenin luând puterea abia în octombrie.