Patriarhul Kirill al Rusiei, unul dintre cei mai fideli aliați al lui Putin, a declanșat o REVOLTĂ fără precedent în sânul Bisericii Ortodoxe: ​„Kirill a discreditat Biserica. Poziția lui a creat o PRĂPASTIE între BOR și celelalte biserici”

Binecuvântarea dată fără menajamente de patriarhul Kirill al Moscovei invaziei rusești din Ucraina a scindat Biserica Ortodoxă mondială, declanșând o rebeliune internă despre care experții spun că este fără precedent, scrie Reuters, transmite Hotnews.ro.

Kirill, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, vede războiul ca un parapet de apărare față de Occidentul despre care afirmă că e decadent, mai ales în ceea ce privește acceptarea homosexualității.

Mai mulți experți au declarat că patriarhul Kirill și Putin împărtășesc viziunea asupra „Russkiy Mir” sau „lumea rusească”, o idee care leagă unitatea spirituală de expansiunile teritoriale ce vizează anumite teritorii ce au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Ceea ce Putin vede ca o restaurație, Kirill vede drept o cruciadă. Însă patriarhul a declanșat nemulțumiri atât acasă în Rusia, cât și în rândul unora dintre bisericile din străinătate afiliate Patriarhiei din Moscova.

În Rusia, aproape 300 de membri ai unui grup numit Preoți Ruși pentru Pace au semnat o scrisoare în care condamnă „ordinele criminale” puse în aplicare în Ucraina. „Oamenii din Ucraina ar trebui să aibă propria alegere, nu să facă una cu pistolul la tâmplă, fără presiuni din partea Occidentului sau a Estului”, notează preoții în scrisoare.

Din cei 260 de milioane de creștini ortodocși din lume, în jur de 100 de milioane trăiesc în Rusia și o parte a celor din străinătate sunt în unitate cu Moscova. Însă războiul a dus acum la tensionarea acestor relații.

Fără rugăciuni pentru patriarhul Kirill

În Amsterdam, războiul i-a convins pe preoții parohiei Sfântul Nicolae să nu îi mai pomenească numele în timpul rugăciunilor. Un episcop rus care a fost în vizită în Europa de Vest a încercat să îi facă să se răzgândească, dar parohia a anunțat luni ruperea legăturilor cu Patriarhia din Moscova.

Decizia a fost „un pas foarte dificil de urmat, luat cu durere în inimile noastre”, au anunțat preoții ortodocși din Amsterdam, unde se află una dintre cele mai importante comunități ortodoxe din Olanda.

„Kirill pur și simplu a discreditat Biserica”, afirmă rev. Taras Komici, profesor de teologie la Universitatea Hope din Liverpool și membru al Bisericii greco-catolice din Ucraina. „Mai mulți oameni vor să ia atitudine în Rusia dar le este teamă”, le-a spus el jurnaliștilor de la Reuters în timpul unui interviu la telefon.

Ucraina are în jur de 30 de milioane de credincioși ortodocși, divizați între Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) și alte două Biserici Ortodoxe din țară. Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a recunoscut autocefalia (independenția) uneia dintre cele două, Biserica Ortodoxă din Ucraina.

Biserica Ortodoxă a Rusiei consideră Ucraina ca având o importanță crucială întrucât o vede ca leagănul civilizației ruse, misionarii ortodocși bizantini convertindu-l aici în secolul X pe prințul păgân Vladimir I.

Kirill, criticat inclusiv de Biserica Ortodoxă Ucraineană ce ține de Moscova

Mitropolitul Onufrie al Kievului, întâistătătorul bisericii ucrainene ce aparține de Patriarhia Moscovei, a făcut apel la Vladimir Putin „să pună imediat capăt războiului fratricid” în timp ce arhiepiscopul Evloghie din Sumî, un alt membru al bisericii legate de Rusia, le-a spus preoților să nu se mai roage pentru Kirill.

Kirill, care pretinde că Ucraina este o parte indivizibilă a jurisdicției sale spirituale, a rupt deja legăturile cu patriarhul ecumenic Bartolomeu, considerat succesorul spiritual al apostolului Andrei și „primul între egalii săi” în raport cu ceilalți conducători ai Bisericilor Ortodoxe.

„Unele Biserici sunt atât de furioase pe Kirill din cauza poziției sale față de război încât vedem o revoltă în lumea ortodoxă”, afirmă Tamara Grdzelidze, profesoară de Studii Religioase la Universitatea de Stat Ilia din Georgia și fost ambasador al Georgiei la Vatican.

Teologi ortodocși din mai multe instituții prestigioase printre care și Centrul de Studii Creștin Ortodoxe al Universității Fordham din New York și Academia de Studii Teologice din Volos, Grecia, i-au condamnat într-un comunicat comun pe „acei lideri ai Bisericii care își îndeamnă comunitățile să se roage în moduri care încurajează activ ostilitatea”.

Printre liderii ortodocși care au criticat războiul din Ucraina se numără patriarhul Daniel, Patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei și Africii și arhiepiscopul Leo al Finlandei.

Prăpastie între ortodocșii ruși și ceilalți creștini

Poziția lui Kirill a creat o prăpastie între Biserica Ortodoxă Rusă și celelalte biserici creștine.

Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor, rev. Ian Sauca, i-a scris lui Kirill pentru a-i cere să „intervină și medieze cu autoritățile oprirea acestui război”.

Kirill a refuzat, răspunzând că NATO că îşi extinde prezenţa militară la graniţele Rusiei şi ignoră temerile Moscovei privind un posibil atac. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse a acuzat forţele străine că au creat în mod deliberat o prăpastie între ruşi şi ucraineni şi că încearcă să „reeduce” oamenii din Ucraina pentru a deveni duşmani ai Rusiei.

„Acest conflict tragic a devenit parte a unei strategii geopolitice la scară largă care vizează, în primul rând, slăbirea Rusiei”, a afirmat Kirill în scrisoare.

După Revoluția Bolșevică din 1917, liderii comuniști au început să dezmembreze Biserica Ortodoxă a Rusiei. Însă Stalin a readus-o în prim plan pentru a motiva populația după invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Aceeași idee este acum reînviată de către Putin”, afirmă Olenka Pevni, profesor de studii slavone și ucrainene la Universitatea Cambridge din Londra.

„În condițiile în care poziția Rusiei în lume și identitatea rusească au început să se șubrezească, Putin a apelat din nou la Biserică pentru a-l ajuta să-i strângă pe ruși sub controlul său și a încercat să îi lege pe oamenii unor țări independente precum Ucraina de Rusia prin promovarea ideii unei Biserici Ortodoxe Ruse unificate”, explică aceasta.