OPINIE // Marin Gherman: Ce este „Rașismul” și de ce unii dintre cercetătorii de la Kiev se opun Parlamentului propriei țări

Propus drept nume al ideologiei regimului Putin, „rașismul” a întâmpinat rezerve în mai multe sfere ale societății ucrainene.

Trecând cu mașina prin porțile turnului Spassky de la Kremlin ca să salute armata Federației Ruse în timpul Paradei de Ziua Victoriei, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu și-a făcut o cruce amplă. A fost un gest personal, dar și o demonstrație televizată a guvernului de la Kremlin cu ceea ce mulți specialiști au numit „ortodoxia nucleară”.

Contopirea militarismului președintelui Vladimir Putin cu biserica controlată de Kremlin a devenit tot mai vizibilă după ce în Rusia a fost inaugurată, în iunie 2020, Catedrala Armatei. În noua construcție s-au completat, simbolic și iconografic, faptele militare din istoria acestei ţări, inclusiv victoria asupra nazismului sau anexarea Crimeei.

Mumia lui Vladimir Lenin și moaștele sfinților

Provenind din îndepărtata republică siberiană Tuva, ministrul apărării al Rusiei este implicat în majoritatea ceremoniilor politice specifice Kremlinului. E un detaliu faptul că gestul crucii a fost făcut de Șoigu, la paradă, în preajma mausoleului liderului bolșevic Vladimir Lenin, unul dintre cei mai înverșunați adversari ai religiei din istoria umanității.

De altfel, acum cinci ani, într-un interviu, Vladimir Putin spunea că între trupul neînsuflețit al lui Lenin din mausoleu și moaștele unui sfânt ortodox dintr-o mănăstire nu este practic nicio diferență. Să spui că regimul său e eclectic și impredictibil a devenit deja un eufemism. Sociologul și scriitorul rus Serghei Kara-Murza scria în celebra sa carte „Manipularea conștiinței” apărută în anul 2000, dar care este mai puțin cunoscută în Occident, că mumia lui Lenin a înlocuit în mentalul colectiv sovietic moaștele sfinților. Dacă în trecut oamenii se închinau moaștelor, în Uniunea Sovietică autoritățile le-au înlocuit cu mumia liderului bolșevic.

În epoca Vladimir Putin mumia lui Lenin se împacă perfect cu icoanele din biserici, iar soldații sovietici care au cotropit Europa sub conducerea dictatorului Stalin sunt reprezentați pe o frescă în Catedrala Armatei, sfințită cu mare fast de Patriarhul Chiril.

„Rașismul”, ca o nouă ideologie totalitară

A face cruce ortodoxă la o paradă militară și a proslăvi țarismul rus în preajma mausoleului lui Lenin care a distrus monarhia în Rusia, prezentând acest eveniment ca o acțiune îndreptată împotriva fascismului și nazismului din Occidentul dominat de Satan, este un roller coaster ideatic care nu amețește pe nimeni din administrația Federației Ruse.

Acest fenomen politic este atât de specific, atât de hibrid, atât de straniu, încât – vorba poetului – trebuia să poarte un nume. Acest nume nou a fost propus și votat la început lunii mai de Parlamentul Ucrainei, dar nu se știe dacă va rămâne în istorie.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat pe 2 mai o rezoluție privind condamnarea „rașismului” (cuvânt compus din cuvintele „russian” și „fascism”) ca ideologie care fundamentează regimul politic al Federației Ruse. „Parlamentarii ucraineni au adunat într-un document oficial definițiile și caracteristicile actualului guvern rus, care au fost exprimate atât în Ucraina, cât și în mediul academic internațional, fiind citați, în special, istoricii și jurnaliștii Timothy Snyder sau Ann Applebaum.

Potrivit rezoluției, „rașismul” reprezintă o ideologie totalitară neomperială, care prevede încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților omului. În același timp, „rașismul” se deosebește de fascismul și nazismul clasic prin „naționalismul rus” dus la extreme și prin folosirea ortodoxiei pentru justificarea militarismului. De asemenea, „rașismul” se fundamentează pe promovarea „lumii ruse” care pune sub semnul întrebării dreptul la existență a altor popoare care cândva făceau parte din Imperiul Rus.

„Rașismul” ca element al războiului informațional

Parlamentarii de la Kiev consideră că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru ca statele lumii, alături de cele mai importante organizații internaționale, să recunoască „rașismul” drept ideologie extremistă. Ca rădăcină conceptuală a regimului Putin.

Rada Supremă a solicitat către ONU, APCE, UE și către guvernelor statelor democratice să condamne această ideologie, înrudită, dar diferită de cele totalitare clasice. Acțiunile Kievului se înscriu perfect în logica războiului informațional îndreptat de această dată de Ucraina împotriva Rusiei, care este acuzată de comiterea unor crime de război pe fundalul emiterii de către Curtea Penală Internațională a unui mandat internațional de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin. În același timp, parlamentarii ucraineni explică faptul că nu este corect să fie numită agresiunea Moscovei ca fiind una „rusă”.

Asta pentru că sunt mulți vorbitori de limba rusă care apără cu arma mâini Ucraina. De aceea, potrivit autorităților de la Kiev, conflictul militar declanșat de Moscova e corect să fie numit în continuare „război rașist” împotriva Ucrainei, după modelul formulărilor din trecut: „agresiune nazistă” sau „invazie fascistă”.

Critici și discuții în Ucraina despre ideologia „rașistă” Politologul ucrainean Viktor Taran a criticat rezoluția Parlamentului Ucrainei, menționând că noțiunea de „rașism” este prea etnică. Potrivit analistului politic, în Germania a fost nazism, și nu germanism, iar în Italia – fasiscm, și nu italienism.

„Nu avem nevoie de inventarea rașismului. În Rusia avem un fascism cu elemente de nazism. Punct”, a scris Taran pe contul său de Facebook. Sunt și alte voci critice la adresa acestei rezoluții, în special din partea mediului academic, care vede regimul lui Putin foarte aproape de fascismul dictatorial clasic, cu elemente specifice societății ruse. Pare a fi o problemă și promovarea noului concept în mediul internațional. Un aspect concret și important constă în dificultatea traducerii termenului de „rașism” din ucraineană sau rusă în alte limbi.

Citiți continuarea editorialului semnat de Marin Gherman în Libertatea