OMS, noi reguli pentru focarul de hantavirus de pe vasul de croazieră: monitorizare 42 de zile, carantină diferențiată pe țări

Izolarea pasagerilor evacuaţi de pe vasul de croazieră afectat de focarul de hantavirus, coordonarea agenţiilor şi autorităţilor statale, monitorizarea pacienţilor şi supravegherea cazurilor suspecte se numără printre principalele măsuri recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru limitarea răspândirii virusului.

Recomandările OMS urmăresc să reducă riscurile de transmitere virală şi să ofere o protecţie mai bună populaţiilor expuse în faţa acestui virus cunoscut, însă rar, împotriva căruia, deocamdată, nu există nici tratamente specifice şi nici vaccinuri omologate.

„Recomandăm o supraveghere activă şi monitorizarea tuturor pasagerilor şi a membrilor echipajului” care au fost debarcaţi, „pe durata unei perioade de 42 de zile”, a declarat în weekend Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de prevenţie şi pregătire pentru epidemii şi pandemii din cadrul OMS.

„Persoanele care se întorc la ele acasă trebuie să se spele pe mâini în mod frecvent şi să monitorizeze apariţia oricărui simptom precoce (durere de cap, ameţeală, frisoane, febră, dureri musculare, tulburări gastrointestinale - precum stări de greaţă, vărsături, diaree şi dureri abdominale) timp de şase săptămâni începând din 10 mai”, au detaliat reprezentanţii OMS, luni, într-un e-mail adresat jurnaliştilor.

OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, urmărirea atentă a cazurilor de contact şi supravegherea sistematică a cazurilor suspecte. „Colaborăm cu toate ţările pentru a obţine informaţii suplimentare despre toate cazurile pe care le urmărim, despre toate persoanele susceptibile să devină cazuri suspecte, precum şi despre rezultatele de laborator”, a subliniat Maria Van Kerkhove.

Pe 8 mai, OMS a precizat că „persoanele considerate cazuri de contact cu risc sporit pot include însoţitorii din cabine, partenerii intimi, persoanele care au avut o expunere prelungită în proximitate, în spaţii închise, agenţii sanitari care au avut o expunere neprotejată şi persoanele care au manipulat materiale contaminate sau fluide corporale fără un echipament adecvat de protecţie individuală”.

În acelaşi timp, OMS a explicat că „datele disponibile nu justifică, până astăzi, folosirea sistematică a testelor de laborator la persoanele considerate cazuri de contact (...), nici plasarea în carantină a persoanelor de contact care prezintă un risc scăzut”.

„În cazul apariţiei primelor simptome sau a unei insuficienţe respiratorii bruşte, trebuie informate imediat autorităţile sanitare şi plasarea în autoizolare până la evaluarea medicală", a subliniat OMS.

În plus, OMS le-a cerut ţărilor să asigure o comunicare publică „clară şi transparentă”, în special pentru a informa şi sensibiliza cât mai eficient populaţiile cu risc mai mare de transmitere a virusului.

Fiecare ţară îşi aplică propriul protocol sanitar, considerat cel mai adecvat, de regulă în acord cu recomandările OMS. Totuşi, abordările pot să difere. În Statele Unite, de exemplu, un oficial de rang înalt a afirmat că pasagerii americani evacuaţi de pe nava de croazieră nu vor fi neapărat plasaţi în carantină. „Fiecare persoană va face obiectul unei evaluări clinice şi va beneficia de îngrijiri şi asistenţă adaptate stării sale”, a precizat luni Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA.

Mai multe ţări, inclusiv Germania, Regatul Unit, Elveţia şi Grecia, au optat pentru o carantină de 45 de zile. Australia şi Franţa au anunţat perioade de observare medicală de cel puţin trei săptămâni, respectiv de două săptămâni, care pot fi ulterior prelungite.

Întrebat despre această diferenţă dintre Statele Unite şi celelalte ţări vizate, directorul OMS a declarat duminică seară că „acest lucru ar putea prezenta anumite riscuri”.

OMS subliniază că identificarea timpurie a cazurilor suspecte şi izolarea lor rapidă, împreună cu respectarea constantă a măsurilor de prevenire şi de control al infecţiilor, sunt esenţiale. Această agenţie a ONU recomandă, în unităţile sanitare, aplicarea sistematică a măsurilor de precauţie standard pentru toţi pacienţii: igiena mâinilor, dezinfectarea suprafeţelor, precum şi gestionarea adecvată a deşeurilor.

Pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate, se preconizează măsuri suplimentare, adaptate modului de transmitere virală. De exemplu, în timpul procedurilor susceptibile să genereze aerosoli, OMS recomandă folosirea unor precauţii sporite.

Atunci când un caz devine suspect, pacientul trebuie transferat cât mai rapid la un serviciu medical de urgenţă sau într-o secţie de terapie intensivă. Gestionarea infecţiilor cu hantavirus se bazează în principal pe tratamente împotriva febrei şi durerilor musculare, pe monitorizarea atentă a evoluţiei clinice şi pe asistenţă respiratorie, atunci când este necesar, potrivit OMS.