Oleksandra Matviiciuk, laureata premiului Nobel pentru Pace, cere ca Putin să fie deferit justiției internaționale. „Acest război are un caracter de genocid”

Vladimir Putin trebuie să fie adus în faţa justiţiei internaţionale, a cerut vineri Oleksandra Matviiciuk, co-laureata ucraineană a Premiului Nobel pentru Pace în acest an, care s-a declarat convinsă că "mai devreme sau mai târziu" preşedintele rus va fi judecat, relatează agențiile AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Timp de decenii, armata rusă a comis crime de război în numeroase ţări şi nu a fost niciodată pedepsită”, a declarat Oleksandra Matviiciuk într-o conferinţă de presă la Oslo, cu o zi înainte de ceremonia înmânării Premiului Nobel.

„Trebuie ca acum să spargem cercul impunităţii. Trebuie să creăm un tribunal internaţional şi să le cerem lui Putin, lui Lukaşenko (preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, aliat al liderului de la Kremlin – n.r.) şi altor criminali de război să dea socoteală, nu doar pentru ucraineni, ci şi pentru alte naţiuni”, a afirmat ea.

Creat în 2007, Centrul pentru Libertăţi Civile, pe care ea îl conduce, documentează crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina.

„Acest război are un caracter de genocid. Dacă Ucraina nu va rezista, vom înceta să mai existăm. Prin urmare, nu am nicio îndoială că mai devreme sau mai târziu Putin va fi adus în faţa unui tribunal internaţional”.

De altfel, într-un alt apel neobișnuit pentru un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, șefa Centrului pentru Libertăți Civile a cerut, la finalul lunii noiembrie, livrarea de armament care să ajute Ucraina să se apere și să oprească atrocitățile rușilor.

Oleksandra Matviiciuk a mai atras atenţia vineri că orice încercare de a iniţia negocieri pentru a pune capăt războiului va fi interpretată de Rusia ca un semn de slăbiciune. Kievul „nu va părăsi niciodată poporul nostru în faţa torturii şi a morţii în teritoriile ocupate. Occidentul trebuie să ajute Ucraina să reziste şi să elibereze teritoriile ocupate temporar, inclusiv Crimeea”, a subliniat ea. „Logica liderilor autoritari este foarte uşor de înţeles: ei văd în orice încercare de dialog un semn de slăbiciune”, a adăugat activista.

Centrul pentru Libertăţi Civile împarte anul acesta Premiul Nobel pentru Pace cu alţi doi campioni ai drepturilor şi libertăţilor, ONG-ul rus Memorial, destructurat la ordinul justiţiei ruse, şi activistul belarus Ales Beliaţki, închis în ţara sa din iulie 2020, în aşteptarea unui proces unde este pasibil de 12 ani de închisoare pentru „contrabandă” cu numerar în favoarea opoziţiei la regimul autoritar al lui Lukaşenko. Trioul a fost recompensat pentru opoziţia faţă de autocraţie şi pentru angajamentul său în favoarea „drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice în cele trei ţări vecine – Belarus, Rusia şi Ucraina”, a subliniat Comitetul Nobel din Norvegia la anunţarea premiului, la începutul lui octombrie.