Oficial de la Moscova acuză: România folosește portul Giurgiuleşti pentru ajutor militar direct Ucrainei și împinge NATO spre conflict cu Rusia

Autorităţile române acordă Ucrainei sprijin militar direct, iar portul Giurgiuleşti, al cărui operator a fost achiziţionat de România, este prezentat de partea rusă drept transformat de mult timp „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”, a declarat Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al MAE rus, într-un interviu pentru o agenție de presă rusă, din care Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti reproduce fragmente traduse în limba română.

În opinia sa, portul Giurgiuleşti, al cărui operator a fost achiziţionat de România, a devenit deja „un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”, rolul acestuia depăşind cu mult simplele operatiuni comerciale.

Pilipson a reamintit că achiziţionarea operatorului portuar – prin care trec peste 70% din importurile şi exporturile moldoveneşti pe cale maritimă – a fost anunţată la Bucureşti ca un pas către „reunificarea economică”. Tot atunci, autorităţile române au vorbit despre utilizarea acestui nod de transport „în reconstrucţia Ucrainei”, asociind astfel interesul strategic cu sprijinul acordat Kievului.

Cu toate acestea, el consideră că „punerea în aplicare a unor planuri atât de ambiţioase este o chestiune cu un viitor incert”. În viziunea diplomatului rus, numeroase variabile politice şi de securitate pot afecta realizarea acestor obiective.

După cum a subliniat şeful de departament din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, sprijinul acordat de România Kievului „trezeşte îndoieli cu privire la adevăratele obiective ale utilizării portului Giurgiuleşti în perspectiva imediată”. El sugerează că dincolo de reconstrucţia Ucrainei ar exista calcule strategice care nu sunt declarate public.

Pilipson a criticat, de asemenea, Grecia pentru ajutorul acordat Ucrainei. În schimb, a salutat „bunul simţ” al unor politicieni europeni, printre care preşedintele Adunării Naţionale a Sloveniei şi premierul bulgar Rumen Radev, care pledează pentru reluarea dialogului cu Rusia şi caută să promoveze o abordare mai prudentă în raport cu Moscova.